Gradul de tasare-compactare a solului se poate determina prin următoarele acţiuni:
• Se decupează din sol o bucată cât o cărămidă şi dacă se sfărâmă uşor în buncăţi mici, terenul respectiv nu este tasat. Iar dacă sfărâmăturile sunt mari şi colţuroase, solul este tasat;
• După o ploaie de 15-20 mm, se urmăresc parcelele în câmp, iar cele care se usucă în mai puţin de 5 zile, sunt afânate; pe acestea se poate aplica sistemul de lucrări minime ale solului; dacă pentru uscare solurile necesită mai mult de 8 zile, ele sunt tasate şi e nevoie de lucrări de afânare.
• Se determină densitatea aparentă a solului (Da), constatându-se că:
– pe solul foarte afânat, după arătură, Da este de 0,8-1,0 g/cmc;
– solul aşezat, cel mai prielnic creşterii plantelor, are Da 1,0-1,4 g/cmc;
– solul tasat pe 0-40 cm şi compactat peste 50 cm are Da peste 1,5 g/cmc.
• Se determină rezistenţa la penetrare (presiune – daN) şi se constată că:
– solul uşor are rezistenţa la penetrare sub 15 daN/cmp;
– solul mijlociu are 15-50 daN/cmp, iar cel greu – 50-150 daN/cmp.

Cum intensifică utilajele agricole tasarea-compactarea solului?
• În funcţie de umiditatea solului:
– pe solul uscat, roţile lasă urme la suprafaţă şi tasează până la 30 cm;
– pe solul umed roţile pătrund 2-3 cm şi tasează până la 50-60 cm;
– pe solul foarte umed roţile pătrund 8 cm şi tasează-compactează în adâncime.
• În funcţie de lăţimea pneului:
– pneurile obişnuite tasează pe 10-15 cm;
– pneurile cu balonul mare tasează pe 5-6 cm;
– roţile duble tasează pe 2-3 cm.
• În funcţie de presiunea în pneuri:
– la pneurile de 1 bar, Da pe urmele roţilor este 1,31 g/cmc;
– la pneurile de 1,4 bari, Da pe urma roţilor este de 1,39 g/cmc.
• În funcţie de utilajele tractate:
– când tractează grapa cu discuri, care este mai grea, iar tractorul are roţi simple, acestea pătrund în sol 12 cm, în timp ce roţile duble se adâncesc doar pe 5,5 cm.
– când tractează un cultivator, care este mai uşor, şi acesta are roţi simple, ele pătrund în sol 8 cm, în timp ce roţile duble intră doar 4 cm.
• În funcţie de mărimea tractorului, s-a determinat Da pe urmele roţilor tractorului comparativ cu suprafaţa necălcată şi a rezultat situaţia prezentată în tabelul 1.
În practică, pentru a creşte suprafaţa necălcată de roţi, se mai folosesc aşa-numitele drumuri tehnologice, adică la diferite lucrări, tractorul intră pe aceleaşi urme.
Tractoarele mari şi combinele de 250-300 CP, precum şi remorcile de peste 10 tone realizează o presiune pe sol de 3 daN/cmp. Cele mijlocii (80-180 CP) dezvoltă o presiune de 2 daN/cmp, iar cele uşoare şi semişenilate – 1 daN/cmp.
Pentru protecţia solului ar fi de dorit ca presiunea să fie sub 1 daN/cmp.
Gradul de tasare-compactare a solului influenţează şi intensitatea de patinare a utilajelor agricole, astfel
– teren puţin tasat: grad de patinare 9,6%, productivitate 0,43 ha/oră, consum combustibil 15,4 l/ha
– teren puternic tasat: grad de patinare 16,9%, productivitate 0,22 ha/oră, consum combustibil 37 l/ha
Reducerea patinării se mai poate realiza prin lestare (adăugarea de greutăţi). Astfel creşte capacitatea de lucru cu 10-12% şi scade consumul cu 10-15%.
În ultimul timp, s-a importat în ţară, din Ucraina, maşina ROSA. Destinaţia ei iniţială a fost pentru armată, pentru grăniceri în zonele mocirloase, dar este foarte indicată şi pentru agricultură. Maşina foarte uşoară este prevăzută cu roţi cu balonul mare şi presiune redusă, astfel încât are o bună aderenţă la sol şi diminuează foarte mult tasarea. Poate fi folosită la fertilizări şi tratamente când este necesar să se intre pe terenul umed.

DETERMINAREA DA ÎN FUNCŢIE DE MĂRIMEA TRACTORULUI
DA = densitatea aparentă a solului

MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE A TASĂRII-COMPACTĂRII SOLULUI:
– să se lucreze numai când solul are umiditatea optimă;
– să se folosească utilaje mai uşoare, cu presiune redusă în pneuri, cu balonul mai voluminos, cu roţi duble sau cu zăbrele, cu crampoane neuzate, cu semişenile sau şenile;
– să se alcătuiască agregate complexe care la o trecere realizează mai multe lucrări;
– să alterneze adâncimea de lucru, iar periodic să facă lucrări superficiale;
– unde este posibil, să se aplice lucrările minime sau semănatul direct;
– să se folosească asolemante raţionale cu solă amelioratoare şi cu aplicarea de îngrăşăminte organice.
Este la îndemâna fermierilor să folosească cele mai bune metode şi mijloace în scopul conservării însuşirilor valoroase ale solului.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)