De câţiva ani, Contec Foods este lider în topul unităţilor de profil din ţara noastră. Recent, vicepreşedintele companiei Vicenţiu Bercescu s-a întors de la Bucureşti cu un frumos trofeu ce răsplăteşte din plin munca procesatorilor de aici, apetitul pentru implementarea noului în retehnologizare.

La Contec Foods se lucrează în schimburi, vânzările de conserve de legume şi fructe sunt pe val în această perioadă, materia primă fiind asigurată în cantităţi şi în sortimente variate şi suficiente pentru a fi industrializată. „Dacă privim retrospectiv, în mare, stăm bine. La producţia fizică, în 2011, am prelucrat mai mult de 10 mii de tone de legume şi fructe, dintre care peste 5 mii de tone numai roşii”, ne-a declarat Vicenţiu Bercescu.

Pentru aprovizionarea cu materie primă, Contec Foods Tecuci are încheiate înţelegeri contractuale cu peste 30 de producători agricoli din jurul municipiului Tecuci, din bazinul legumicol Brateş şi din judeţele limitrofe, dar cele mai importante cantităţi de legume provin din zona tecuceană.

Strategia de dezvoltare a companiei are la bază diversificarea pieţelor de aprovizionare cu materie primă. „Dacă se întâmplă ceva aicea, Doamne fereşte! de vreo calamitate naturală, să avem, totuşi, de unde să luăm tot ce ne trebuie pentru continuarea procesului de fabricaţie”, spune oficialul companiei.

„Lucrăm ca să câştigăm cu toţii!”

„Cea mai proaspătă investiţie este secţia de apă. Avem puţul forat la 170 m adâncime şi este foarte posibil ca până la sfâşitul primului trimestru să o lansăm la… masă!
Leona Cobzaru, director comercial al companiei

Contec Foods a împlinit de curând cei… şapte ani de acasă. În anul 2004, când a fost preluată de investitorii Aifun Suliman, român de naţionalitate turcă, şi Levent Atin, de origine turcă, aici fusese o ruină.

De atunci, s-au investit în retehnologizarea fabricii aproape 10 milioane de euro. Şi numai din credite bancare, fără a fi accesate eurofonduri. Am întrebat care este motivul. Ni s-a răspuns că procedura este birocratică, până primeşti banii trece o bună bucată de vreme. Şi pentru a te menţine în frunte şi a face performanţă, nu este timp de pierdut.

„Cu fermierii avem o relaţie de colaborare, pe principiul că toată lumea trebuie să câştige, aşa gândesc patronii noştri. Cu toate că sunt turci, dar trăiesc în România de mai mulţi ani şi se consideră români. Zic: „Hai să lucrăm ca să câştigăm toţi, toată lumea trebuie să trăiască”.

Apa, marele necaz al fermierilor

Patronii turci au transferat fabrica de conserve de lângă Bucureşti la Tecuci, ştiind că aici este o zonă horticolă cu tradiţie, mai ales că, în apropiere se află comuna Matca, cel mai mare bazin legumicol al ţării. Dar, în ultimii ani este o mare problemă cu apa. Sistemul de irigaţii întâmpină destule probleme de la organizare şi până la condiţii tehnice. Pentru a aproviziona culturile, apa vine din Dunăre. Costurile sunt ridicate, cu pierderi însemnate.

O soluţie tehnică mai la îndemână şi mai ieftină ar fi alimentarea cu apă din Siret, însă proiectul de investiţie cere mulţi bani de la buget. „Ne lovim de marele necaz al fermierilor, pe care îl au cu irigatul. Anul trecut, în zona „Aviaţie”, n-a dat deloc apă, nu ştiu ce probleme au fost acolo, la sistemul de irigaţii. Neavând apă, au fost producţii foarte mici.

Am câţiva fermieri care la fasolea păstăi au încheiat contracte pentru 5 tone/ha, dar au făcut o tonă, o tonă jumate, s-a cunoscut la fabrică”, ne-a declarat nu fără o urmă de amărăciune reprezentatul Contec. Apoi, a continuat ideea: „În prima parte a anului trecut, când a fost ploaie, mazărea s-a făcut. În partea a doua, legumicultorii mizau pe irigaţii, degeaba, n-au avut apă. Nu ştiu dacă în 2012 mai sunt condiţii de irigare.

Ieri, la contractare, ne-am luat puţin la harţă cu fermierii, ei îmi spuneau că n-au apă. Am fost foarte ferm: „Pe mine nu mă interesează dacă aveţi sau nu apă, eu nu vă spun vouă că n-am gaze, n-am ulei, eu îmi fac treaba mea, făceţi-vă treaba şi voi”, ne-a declarat puţin amărât Vicenţiu Bercescu.

„Dulceaţa” modernizării 

„Pe fluxul tehnologic, există liniile de prelucrare la mazăre, linie de prelucrare la fasole, linie la roşii. Noi, tot timpul ne modernizăm, dacă apare ceva nou în domeniu, îl asimilăm. Am făcut o modernizare pe linia de zacuscă. Aveam o linie tehnologică mai veche, cerea mai multă manoperă şi acuma am adus utilaje noi, parte din Turcia şi parte din Bulgaria. Avem maşină automată de dozat, maşină automată de închis borcane; sunt aduse de noi şi puse-n flux pentru zacuscă special”, a explicat Vicenţiu Bercescu.

Linia tehnologică pentru prelucrarea tomatelor este an de an solicitată şi modernizată în pas cu cerinţele procesului de industrializare. Dacă anul trecut au intrat „la borcan” aproximativ 5 mii de tone de tomate, anul acesta capacitatea de procesare va fi mai mare, 6-7 mii de tone.

Tot o noutate este şi instalaţia de curăţare a borcanelor prin ozonare. Începând cu acest an, la Contec Foods vor intra în fabricaţie şi dulceţurile din fructe; deocamdată, se produc numai compoturi şi gemuri.

Acum, întregul parc tehnic este la iernat. Campania de reparaţii, de pregătire a maşinilor şi utilajelor pentru recoltare a început chiar din această lună. În sectorul mecanic, oamenii cu expertiză tehnică au trecut la dezasamblarea echipamentelor şi a celor patru combine: două pentru adunarea mazărei din câmp şi câte una pentru roşii şi fasolea păstăi.

PORTOFOLIU
Nouă produse atestate

În nomenclatorul de fabricaţie sunt peste 150 de produse ce se comercializează, îndeosebi sub brandul de bază – Olympia, dar şi sub altele deja lansate pe piaţă: Winmark, Picnic Land, Magic Chef sau De acasă, Ready2Eat, Deli.

O gamă de nouă produse tradiţionale au primit atestarea de la MADR: zacusca de vinete, zacusca de ciuperci, tocana de legume, mâncarea de fasole, ardei kapia copţi în oţet, vinete coapte pentru salate, zacusca pentru ciorbe, ghiveci în bulion, pulpă de roşii.

„Passata”, în fabricaţia de serie

S-au încheiat probele tehnologice pentru realizarea unui nou produs ce va intra în fabricaţia de serie – “Passata”, un produs intermediar între sucul de roşii şi bulion, obţinut prin presarea roşiilor, fără a conţine conservanţi, sare sau amidon.

„Produsul se realizează în funcţie de roşie, dacă o roşie are substanţa uscată de cinci la sută, e una, dacă are numai trei, e alta; eu trebuie să scot „Passata” asta la 15 grade, trebuie să evapor apa, e o întreagă tehnologie”, a explicat Vicenţiu Bercescu.

Exportul produselor realizate a crescut simţitor, mai ales în ţările comunitare, chiar şi în state africane, cum este Marocul.

Paradox

Fabrica de conserve din Tecuci, aflată doar la câţiva kilometri de Matca, nu a achiziţionat nici măcar o roşie de aici. De câţiva ani, relaţiile dintre producătorii de legume din Matca şi unitatea procesatoare s-au rupt precum vrejul unui castravete. Explicaţia ne-a oferit-o directorul comercial: „Cu Matca nu lucrăm!

Producătorii schimbă foarte repede preţurile! De la Matca nu am cumpărat nici măcar o roşie! Nici anul trecut, nici cu doi ani în urmă. Am avut o experienţă foarte neplăcută cu preţul la vinete. A explodat în două săptămâni de la 0,7 la 2 lei/kg. Personal, am fost în Matca şi am vorbit direct cu fermierii. Nu au vrut să lase deloc din preţ, chiar dacă luam toată producţia”!

Acţiunea „Mazărea” – prima urgenţă!

Conducerea fabricii a avut o întâlnire de lucru cu  fermierii care vor înfiinţa în câmp cultura de mazăre. În 2011, fabrica a avut contractată producţia de mazăre de pe o suprafaţă de 160 ha. Pentru acest nou ciclu de fabricaţie, intenţia managerilor este de a suplimenta şi suprafaţa contractată, şi producţia. Dacă anul trecut au fost prelucrate 700 de tone de mazăre, în acest an se urmăreşte realizarea a cel puţin 1.600 tone, de pe aproximativ 300 ha.

Vicenţiu Bercescu spune că doar o mică parte a legumicultorilor se încumetă să cultive mazăre, deoarece e o cultură ceva mai pretenţioasă, care cere mai multă rigoare tehnologică şi nu o poate cultiva oricine. Cultura de câmp se recoltează mecanic, fabrica de conserve Tecuci dispunând de două moderne combine de recoltat.

Deja s-au centralizat toate datele pentru a avea o proiecţie clară a viitoarei producţii. Vicenţiu Bercescu ne introduce în… schema de plată. „Avem furnizori pentru sămânţa de mazăre pe care o cumpărăm noi, iar fermierii dau banii pe ea la recoltă. Operaţiunile de strângere a mazărei din câmp le suportăm noi, pe banii noştri. Eu dau banii acuma în ianuarie pe sămânţă, el, fermierul, achită prin luna iunie… Iar eu încerc să-mi recuperez banii înapoi tocmai în decembrie-ianuarie, când începe să se vândă marfa”.

Contec Foods lucrează de ceva vreme cu Institutul de Cercetare a Seminţelor din Ungaria, care are o experienţă de peste şase decenii în ameliorarea, producerea, ambalarea şi comercializarea seminţelor de legume.

De regulă, sunt folosite cinci – şase soiuri de mazăre timpurii şi extratimpurii pe motiv că producţia nu poate fi recoltată toată odată. Trebuie armonizate operaţiunile de  recoltare şi procesare. Campania de preluare a producţiei din câmp se poate întinde pe o perioadă de o lună, o lună jumătate.

În discuţii, cultura a doua

În acelaşi timp, au demarat discuţiile preliminarii şi pentru cultura a doua de câmp. De obicei se poate vorbi despre fasole păstăi, sfeclă şi varză: albă ori roşie. Interesul comun este de a stabili suprafeţele de teren ce vor fi cultivate şi producţiile medii preliminare. „Pentru celelalte legume – ardeiul, ceapa, vânăta – începem discuţia cu fermierii în lunile de început: ianuarie – februarie.

Urmează să vedem ce se întâmplă… şi noi trebuie să facem strategia de marketing; să facem simulări de vânzări; să vedem cum au mers vânzările anul trecut şi să vedem şi cantităţile. În momentul când cei din compartimentul marketing, ne comunică: „Domnule avem nevoie de atâtea borcane!”, borcanele le transformăm în kilograme. Fermierii fac socoteala la hectar, eu o fac la greutate, la tonaj”, a precizat vicepreşedintele Bercescu.

Program social

Contec Foods a iniţiat un amplu program social, cu acţiuni de caritate. Anul trecut a deschis o cantină socială la Bucureşti, pentru oamenii nevoiaşi, care, în final, va avea înscrise 400 de persoane. Deja, numărul asistaţilor a ajuns la 200. În fiecare zi, aceştia primesc o masă caldă gratuită, iar pentru acasă, câte un pachet cu mâncare.

În Tecuci, pe lângă una din bisericile din apropiere, fabrica oferă, de două ori pe săptămână, o masă caldă pentru 20 de oameni amărâţi. Lunar, Contec Foods sponsorizează cantina socială a Primăriei cu produse în valoare de 20-25 milioane lei vechi.

În plus, cei aproape 400 de angajaţi primesc zilnic câte o masă caldă gratuită la cantina fabricii, iar personalul din schimbul de noapte are dreptul la un pachet pentru acasă.