„În toamnă am semănat 47 ha de rapiţă. Întrucât a fost o secetă cumplită şi sămânţa a stat ca în sac sub brazdă, am fost nevoit să întorc cultura. Nu mi-am permis să risc. Sola am reînsămânţat-o cu grâu. Acum, la începutul lui martie, pot spune că e promiţător grâul, odată cu temperaturile astea ridicate, a început să înfrăţească, solul are suficientă umiditate, am făcut fertilizarea de bază cu îngrăşăminte chimice azotoase şi mai intervin şi în această primăvară. Dar, oricum, sunt sigur că producţia de grâu va fi mult diminuată!”, ne-a declarat fermierul brăilean.
În anii buni, pământurile Tătarului dau bună roadă agricultorilor care se îngrijesc să aplice tehnologiile intensive de cultivare: câte 7-8.000 kg de grâu la hectar în condiţii de neirigare, aproape 10.000 kg de porumb/ha, spre 4.000 kg/ha de floarea-soarelui şi cam tot atâtea kilograme la rapiţă.
„În această primăvară, însămânţez floarea-soarelui şi foarte mult porumb, circa 100 ha. În ultimii ani, la condiţiile noastre de climă şi de sol au răspuns foarte bine hibrizii Pioneer. De aceea, şi în acest an voi cultiva sămânţă hibridă de floare şi porumb. În fiecare sezon am o anumită suprafaţă unde amenajez loturi de testare cu hibrizi de la mai multe companii producătoare. Le urmăresc evoluţia în câmp şi apoi decid ce să cultiv în anul următor”.
Una dintre cele mai profitabile culturi
Romică Orăşanu va paria şi în acest an pe porumb, cultură care i-a adus satisfacţie în 2018, când la „proba cântarului” acul s-a oprit la aproape 10 tone la hectar. La un calcul sumar, a obţinut un profit mai mult decât mulţumitor. Vândut la Comcereal Brăila cu 67 de bani kilogramul, porumbul a adus un venit de circa 6.700 lei, din care se scad cheltuielile, în medie, aproximativ 3.000 lei/ha. Iată că rezultă o sumă frumuşică. „Porumbul este una dintre cele mai profitabile culturi şi nu are tehnologie atât de complicată care să dea fermierilor multă bătaie de cap!”, e convins fermierul.
2018 – Anul pepenelui!
Fermierul din Tătaru nu lucrează de mult în agricultură. În 2012 şi-a luat inima-n dinţi, a comasat circa 4 ha, pământul familiei, şi a început aventura. Pentru Romică Orăşanu, 2018 a fost unul dintre cei mai buni ani de când cultivă pepeni. Producţia a fost suficient de mare, iar preţurile la piaţă mai mult decât atractive. A fost un an al pepenelui! „Eu cultiv cam 10 ha cu pepeni verzi şi galbeni. Am produs în total peste 500 tone. Am folosit numai hibrizi extratimpurii cu care am ieşit pe piaţă printre primii producători. De aceea am şi prins un preţ destul de bun – 1,5 lei/kg”, a susţinut fermierul. Suprafaţa amenajată pentru pepeni se află în câmp, unde şi-a asigurat sursă de apă prin forarea unui puţ la care a conectat instalaţiile de irigare prin picurare. Anul acesta doreşte să testeze noi hibrizi altoiţi şi pepeni fără sâmburi. De asemenea, Romică Orăşanu dispune de mijloace proprii de transport pentru a fi cu marfa la primele ore ale dimineţii în pieţele din Slobozia, Brăila şi Buzău.
Romică Orăşanu „La început am lucrat cu un tractor vechi de 30 de ani, de-o seamă cu mine, marca John Deere. Apoi, încet-încet am preluat teren din sat cu contracte de arendă şi am ajuns la peste 200 ha. Pe măsură ce am performat, profitul l-am reinvestit în utilaje agricole. Deocamdată, am tot ce-mi trebuie ca să lucrez singur întreaga suprafaţă, să execut la timp şi de calitate lucrările agricole de sezon. Aş vrea să mă extind, că niciodată nu-ţi ajunge terenul pe care-l ai. Mi-ar mai trebui o combină nouă, dar mai am de aşteptat”.
GÂSCA CU GÂT ROŞU PUNE ÎN PERICOL CULTURILE DE TOAMNĂ
Una dintre marile probleme ale zonei este creată de păsările ocrotite de lege. În apropierea satului este lacul Tătaru, cu 200 ha luciu de apă. De câţiva ani, începând de toamna până primăvara, aici iernează gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis), o specie migratoare pe cale de dispariţie, protejată la nivelul Uniunii Europene. „Se adună câteva milioane de păsări şi ne distrug culturile de toamnă. Aşa că, zi şi noapte organizăm patrule cu tunuri cu carbid pentru a le speria. Degeaba! În fiecare an ne sunt afectate peste o mie de hectare de semănături”, a calculat Romică Orăşanu.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)
