E adevărat că francezii au inițiat acest proiect european în care aproximativ două sute de invitați din străinătate au venit să discute despre viitorul sorgului, dintre care o sută au provenit din diferite colțuri ale mapamondului, din țări precum China, Australia, Argentina, Canada, Ucraina sau Rusia. Dar trebuie subliniat și aportul important al APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România), care a reușit să aducă acest eveniment în București. Astfel că fermieri, cercetători și tot soiul de alți specialiști din agricultură, precum și producători de semințe de sorg și firme de pesticide, alături de dealeri de cereale, s-au reunit la București să disece pe toate părțile avantajele acestei culturi.

Sortiment furajer aproape la egalitate cu porumbul
Actualele condiții pedoclimatice în schimbare, din cauza încălzirii globale, determinând o frecvență mai ridicată a anilor cu secetă și în sudul Europei, au făcut ca sorgul să devină o alegere pentru rotații cât mai diverse în aceste zone cu precipitații deficitare. Da, trebuie subliniat faptul că această plantă poate aduce un procent semnificativ de proteină vegetală, chiar mai ridicat decât porumbul. Sorgul se folosește la rețetele furajere în zootehnie (în rețetele pentru porcine este aproape la egalitate cu porumbul), dar și ca biomasă pentru biogaz, în producerea de alcool sau chiar și în alimentație. Dar în România era cunoscut mai degrabă ca materie primă pentru mături. Abia în ultimii ani, în mare parte datorită evenimentelor de câmp derulate de Euralis, care are un portofoliu important de genetică de sorg, fermierii români din sudul României, în special din sudul județelor Dolj, Olt și Mehedinți, au încercat și această plantă. Din păcate, sorgul e comercializat mai greu, dar din ce în ce mai bine.

Congresul a fost deschis de Achim Irimescu
Ministrul agriculturii s-a adresat în limba română numeroșilor specialiști din lume în acest domeniu. Pentru că în sală erau și mulți invitați din țară. Inclusiv fermieri români care deja cultivă sau au de gând să cultive sorg. Evident, direct interesați de comunicările congresului. În România, conform datelor APIA, ar fi cultivate cu sorg aproximativ 15.000 de hectare. Achim Irimescu a subliniat faptul că un hectar cultivat cu sorg fixează circa 50-55 tone de dioxid de carbon, în comparație cu grâul care nu reușeste să fixeze mai mult de 15 tone de CO 2/ha. În contextul în care se pune anatema și asupra agriculturii pe tema ridicării nivelului de gaze cu efect de seră, iată că sorgul lasă o amprentă pozitivă. Ministrul spune chiar că va încuraja această cultură printr-un viitor sprijin cuplat, pentru că, per total, sorgul are un randament mai slab vizavi de porumb. De asemenea, ministrul s-a referit și la cercetarea și la învățământul agricol de pe meleagurile noastre, care ar trebui să recomande pe viitor această valoroasă cultură.
Achim Irimescu a fost nevoit să plece destul de repede de la lucrările congresului, deoarece avea numeroase obligații de îndeplinit la IndAgra.

Doar 1% din producția mondială de sorg e recoltată în Europa
Cel puțin așa susține Luc Esprit, directorul Federației Naționale a Producătorilor de Semințe de Porumb și Sorg din Franța, inițiatorul acestui prim Congres European al Sorgului. Tot el declară că sorgul are un mare viitor și în Europa, atât în sud, cât și în centrul Europei. În schimb, SUA au cea mai mare producție mondială de sorg (în jur de 18 mil. tone), precum și cea mai mare producție medie (9 t/ha). De asemenea, SUA sunt și cel mai important exportator mondial de sorg (6.350.000 tone). În partea opusă, cea privind strict consumatorii, China se află pe primul loc (5,5 mil. tone). Mexicul se află pe poziția secundă și la consum, și la producție. Ce-i drept, în primele zece locuri ale acestor clasamente nu am găsit nici un actor european.
Cât privește suprafața ocupată cu această cereală, în lume se adună undeva peste 40 milioane de hectare. Ca să înțelegeți bine dimensiunea, Europa cultivă doar 700.000 ha. Adică de zece ori mai puțin decât India, care ocupă prima poziție în acest top, urmată de Nigeria și de Sudan, fiecare cu câte 6 mil. ha de sorg. Pe poziția a patra este tot o țară africană, Niger, cu peste 3 mil. ha cu sorg. Surprinzător este faptul că în acest clasament, SUA ocupă abia a cincea poziție, cu o suprafață estimată la ceva mai mult de 2 mil. ha. Următoarele poziții aparțin statelor Mexic, Burkina Faso, Etiopia și Mali.

Sorgul ar putea fi o alegere pentru zonele expuse secetei
O spun firmele care aduc genetică de sorg în România (Euralis, KWS, Caussades Semences, Syngenta sau RAGT), dar și fermieri ca Dragoș Drăghici, care a realizat producții de peste 7 t/ha, iar în anii cu secetă, 5,5 t/ha, cu circa o tonă în plus față de porumb. Gheorghe Nedelcu, manager general al companiei ITC, are în vedere atât cultura de sorg ca atare, dar și ameliorarea hibrizilor de sorg, care să fie perfect adaptați condițiilor din România.
Arnaud Perrein, președintele APPR, crede în viitorul acestei culturi și de aceea asociația condusă de el s-a implicat activ în aducerea acestui congres în Capitală. Alina Crețu, director executiv APPR, a fost cea care s-a ocupat în detaliu de buna organizare și de desfășurarea în condiții excelente a lucrărilor pe parcursul celor două zile de congres.
Am remarcat printre organizatori și firmele de pesticide Adama și BASF, care au avut și standuri în sala rezervată pentru jucătorii care au ceva de spus în extinderea acestei culturi și în România. Dar și Institutul Sectorului Vegetal din Franța – ARVALIS a fost angrenat în bunul mers al lucrărilor primului Congres European al Sorgului. De altfel, APPR desfășoară activitatea de selecție sub aripa acestui mare institute, ceea ce oferă o greutate deosebită pentru rezultatele culese din punctele de testare de la nivel național.
Nu știu cât a atras atenția acest prim congres al „cămilei culturilor cerealiere”, dar e cert că de aici înainte Europa va acorda o mai mare atenție sorgului. Implicit și România!

TOPUL PRODUCTIVITĂȚII SORGULUI
Cât privește producția medie la hectar, SUA ocupă de departe primul loc, cu 9 t/ha, urmată de Nigeria, cu 8 t/ha. India și Mexicul produc o medie de 6,6 t/ha, iar Argentina abia 3,8 t/ha, ca și Sudanul. China, Brazilia, Australia și Burkina reușesc o medie în jurul a 2 t/ha. Dincolo de condițiile pedoclimatice, un factor important în producție îl joacă și genetica, dar și profesionalismul fermierilor.

Articol publicat in revista Ferma nr. 21 (182) din 1-15 decembrie 2016