Cercetarea a fost condusă de Institutul Naţional de Cercetare Agricolă şi Alimentară (NARO) din Tsukuba împreună cu Universitatea Okayama şi s-a desfăşurat pe durata unui singur an, în condiţiile în care este nevoie de aproape un deceniu pentru a dezvolta o astfel de specie de grâu folosind tehnologia de ameliorare convenţională.
Grâul folosit pentru studiu nu este o specie vândută în prezent pe piaţă, dar echipa consideră că metoda utilizată ar putea într-o zi să reuşească să dezvolte o varietate comestibilă rezistentă la stresul hidric. „Soiul pe care l-am dezvoltat are proprietăţi excelente, aşa că îl vom folosi ca părinte pentru a crea specii noi prin reproducere”, au declarat cercetătorii niponi.
Pentru a ajunge la acest rezultat, omenii de ştiinţă au folosit o genă din orz denumită Qsd1, responsabilă de declanşarea procesului de încolţire. Înainte de asta s-a constatat că orzul este puţin probabil să germineze chiar şi în condiţii adecvate de temperatură şi umiditate atunci când Qsd1 nu funcţionează corect.
Folosind tehnologia de editare a genomului numită CRISPR / Cas9, cercetătorii au creat seminţe de grâu al căror Qsd1 a fost manipulat genetic pentru a-i inhiba activitatea. După udarea seminţelor tratate timp de şapte zile, au descoperit că au încolţit doar 20-30%. Aproape toate seminţele obişnuite de grâu testate în aceleaşi condiţii au încolţit.
Deoarece grâul este originar din zonele aride, este vulnerabil la umiditate. Atunci când plouă pentru o perioadă lungă înainte de recoltare, seminţele încolţesc în spic, rezultând o făină de calitate slabă.
