Aparatul foliar al viilor prezintă arsuri severe cu aspect de uscăciune, ceea ce afectează procesul de fotosinteză şi, implicit, acumularea substanţelor active ce favorizează maturarea strugurilor. De asemenea, în plantaţiile viticole se remarcă un grad ridicat de boabe nedezvoltate (meiate şi mărgeluite), din cauza precipitaţiilor căzute în perioada înfloritului.
Dacă în perioada imediat următoare nu vor cădea precipitaţii, seceta va acţiona ca un factor de stress pentru cultura viţei de vie. Soiurile vor intra forţat în pârgă, iar strugurii vor ajunge mai repede la maturitate, ceea ce va conduce la un randament scăzut şi va creşte nivelul de alcool, distrugând astfel echilibrul acido/alcoolic necesar pentru obţinerea unui vin de calitate superioară.
Cercetătorii din cadrul SCDVV Bujoru au mers în teritoriu şi au stat de vorbă cu producătorii viticoli. Viticultorii din toată regiunea au aceleaşi probleme: lipsa precipitaţiilor, respectiv a unui sistem de irigaţii, investiţia în irigaţii fiind, de cele mai multe ori, peste posibilităţile financiare ale unui producător viticol.
Plantaţiile viticole nou înfiinţate
Probleme majore au fost identificate şi în plantaţiile viticole nou înfiinţate. Importul tehnologiilor şi a materialului săditor din ţări ca Franţa, Italia, Austria, în condiţiile climatice din România, are influenţă negativă asupra durabilităţii plantaţiilor viticole înfiinţate.
Situaţia plantaţiilor noi nu este îmbucurătoare fie din cauza nerespectării tehnologiei de plantare (plantarea târzie în luna iunie-iulie, neprotejarea butaşului plantat prin muşuroire, lipsa sau udarea superficială etc.), fie din cauza calităţii materialului săditor viticol importat, totul fiind acutizat şi de seceta atât pedologică, cât şi de cea atmosferică instalată. Toţi aceşti factori decisivi au condus la uscarea butaşilor şi, implicit, la apariţia golurilor în masă.
Odată cu globalizarea comercializării de viţe altoite, există riscul pătrunderii anumitor boli, a unor viroze, micoplasme de carantină fitosanitară (flavescenţa aurie, scurt nodarea etc.), care nu există, la acest moment, în plantaţiile viticole din ţară. Nu trebuie trecute cu vederea pagubele produse de filoxeră, fenoment asociat cu un cataclism în domeniul viticulturii.
Atenţie mare la înfiinţarea unei plantaţii viticole: aplicaţi tehnologia de cultură adaptată condiţiilor climatice din ţara noastră şi întotdeauna cereţi sfatul specialiştilor bine intenţionaţi. O plantaţie prost „clădită” va avea repercusiuni pe tot parcursul exploatării şi, cel mai important, asupra rentabilităţii.
De asemenea, plantaţiile tinere aflate în anii 1-4 suferă de lipsa apei din sol şi atmosferă.
În aceste condiţii trebuie intervenit obligatoriu cu o udare pentru salvarea butaşilor de la uscare. Este suficient dacă fiecărei viţe i se aplică cca. 7-10 litri de apă, ţinând cont că 1/3 se pierde imediat prin evapotranspiraţie din cauza temperaturii ridicate a solului.
Neaplicarea unei tehnologii corespunzătoare de înfiinţare şi de întreţinere a plantaţiilor viticole are ca efect durabilitatea redusă a acestora, producţii mici şi necalitative, cu impact direct asupra produsului finit – vinul. Să nu uitam că viţa de vie cheltuie şi atunci când nu produce.
Calendar viticol în luna august
• Se aplică ultimul tratament, şi anume înainte de pârga strugurilor;
• Se efectuează cârnitul doar la soiurile care au creşteri vegetative; la cele cu creşteri reduse această lucrare este inutilă;
• Se fac pregătirile pentru campania de recoltare a strugurilor pentru vin;
• La plantaţiile tinere (1-4 ani) se face al treilea copcit. Copcitul este o lucrare extrem de importantă şi nu trebuie neglijată. Omiterea acestei lucrări în primii patru ani de la plantare va conduce la dezvoltarea unui sistem radicular superficial (la suprafaţă), iar în condiţii de secetă, temperaturi absolute negative etc., butucii se vor usca şi astfel va afecta densitatea plantaţiei.
