”Dacă eu ar fi să semăn rapița acum, aș semăna, pentru că s-au anunțat ploi și iarna nu va mai veni la început de octombrie, ci probabil la început de decembrie, dar numai Dumnezeu știe cum o să fie”, afirmă Lucian Buzdugan.
”Ieri am fost la un fermier care, într-un teren foarte, foarte uscat, auzind că urmează ploi și aplicând tehnologia de lucrări minime, a semănat rapiță și l-am felicitat”, a precizat Buzdugan.
Anunțul meteorologilor: VIN PLOI! Județele în care va ploua peste 30 litri/mp în următoarele două zile!
”NOI RISCĂM CONTINUU ÎN AGRICULTURĂ”
Consultant agricol în prezent și cu un doctorat despre cultura de rapiță de toamnă, Lucian Buzdugan ne-a vorbit despre epoca optimă de însămânțat rapița:
”Anul acesta a fost total atipic, un an cum nu a mai fost din punct de vedere al temperaturilor foarte ridicate și al secetei atât pedologice, dar, mai cu seamă, al secetei atmosferice, care a creat probleme deosebit de grave fermierilor.
Prima condiție ca să realizezi o cultură este să însămânțezi, nu poți să obții producție dacă nu semeni. Toată lumea spune ”e secetă” și, sigur, există un risc, dar noi riscăm continuu în agricultură. Dacă avem cultura mare și frumoasă și vine o grindină, nu este un risc? Creșterea cu un grad a temperaturii globale înseamnă deja un risc.
SE POATE ÎNSĂMÂNȚA RAPIȚĂ DUPĂ 10 SEPTEMBRIE?
Problema este dacă merită să riscăm. Legat de epoca de însămânțare a rapiței, momentul optim este oarecum modificat, nu mai poate fi așa cum recomandam, între 25 august și maximum 7-8 septembrie sau chiar 15 septembrie.
Putem să mai facem derogare, în sensul că și perioada de vegetație de toamnă va fi mai lungă, pentru că așa se întâmplă în anii cu astfel de temperaturi ridicate, și toamna e mai lungă, deci avem o perioadă de vegetație cu același echivalent de număr de zile.
Cu cât se duce această perioadă caldă mai către iarnă, cu atât putem depăși și epoca de semănat.
”RECOMAND LUCRĂRILE MINIME”
Cred că nu trebuie abandonată însămânțarea rapiței. E greu pentru cei care nu practică lucrări minime. Nici eu nu recomand no-till, dar lucrări minime recomand pentru toți cei care au și mașini cu care să facă astfel de lucrări, pentru ca bruma de apă din sol să poată fi valorificată și să-i coste mai puțin lucrările pentru înființarea culturii.
Cei care au arat, acum mai cheltuie echivalentul unei arături ca să spargă bolovanii, ca să poată semăna.
Nu recomand semănatul rapiței în arătură decât poate dacă ploile care vin vor completa lipsa de apă și vor reface rezerva naturală a solului, pentru ca perioada de vegetație a rapiței să decurgă normal în perioada următoare.
Nu recomand arătura, nu recomand lucrările foarte active, mai precis, lucrările care scot bolovani, ci recomand lucrările minime pentru însămânțarea rapiței, pentru un pat germinativ normal, cu mașini capabile să pună sămânța uniform în pământ și la o adâncime suficientă, și care, odată cu semănatul trebuie să aibă și administrarea unui fertilizant care să asigure hrănirea rapidă în perioada aceasta, pentru a recupera întârzierea pe care deja cultura de rapiță semănată acum o are.
FERTILIZAREA RAPIȚEI LA SEMĂNAT
Sunt niște reguli care trebuie înțelese: nu mai putem administra fosforul decât localizat și e bine de asigurat din toamnă atât fosforul, cât și o parte sau chiar tot potasiul și se poate face la însămânțare. Există formule de fertilizanți complecși, care au și microelemente, care pot să asigure un echilibru și nimeni nu spune că să dăm acum și tot azotul de care planta ar avea nevoie.
Azotul se levigă ușor, dar fosforul va rămâne acolo unde îl pui până când este consumat.
Propun ca odată cu semănatul, sub sămânță, să se încorporeze un fertilizant mai bogat în fosfor și mai puțin bogat în azot, urmând că în primăvară, odată cu pornirea în vegetație, să se asigure și azotul necesar perioadei următoare, într-o repriză sau chiar două reprize, pentru că doar în primăvară știu dacă cultura de rapiță a răsărit și promite și merită să investesc, dar la semănat nu pot să nu bag fosfor, care este un element mai puțin mobil.
Nu mai dau rețete de fertilizare, fiecare fermier trebuie să își analizeze solul și să fertilizeze în funcție de aprovizionarea solului în elemente fertilizante și de planta premergătoare, pentru că una va fi doza dacă vii după o leguminoasă – soia, mazăre, lucernă – care ți-a lăsat azot în sol și alta va fi doza dacă semănăm rapiță acum, după grâu sau floarea soarelui”, a spus Lucian Buzdugan pentru revista Ferma.
CEL MAI SIMPLU MOD DE A DETERMINA DACĂ RAPIȚA VA REZISTA PESTE IARNĂ
”Dimensiunea coletului la intrarea în iarnă trebuie să fie de grosimea unui creion sau 8-10 mm. Dacă rapița are această dimensiune, atunci plantele vor rezista peste iarnă.
Mai sunt și alte condiții care asigură rezistența culturii de rapiță peste iarnă, cum ar fi călirea plantei, înrădăcinarea, care trebuie să ajungă până la 15 cm în profunzime, dar cea mai simplă determinare este grosimea coletului.
Dacă este iar o iarnă ca anul trecut, nu mai e nevoie de așa o mare călire, pentru că anul trecut nu a fost o iarnă pe măsura zonei temperate în care trăim, a fost o iarnă ușoară. Dacă lucrurile se vor repeta și anul acesta, va reuși și cultura rapiței, dacă în perioada următoare vor veni precipitații.
Nici nu are rost să intrăm într-o matematică acum, care nici într-un caz nu va decurge așa cum calculăm noi astăzi, pentru că vremea și activitatea biologică în agricultură nu sunt matematică.
Nimeni nu știe cum va fi următorul an agricol, dar prima condiție este să semănăm”, a concluzionat Lucian Buzdugan.
SUPRAFAȚA ȘI PRODUCȚIA DE RAPIȚĂ AU CRESCUT
Potrivit datelor INS, în 2023, suprafaţa însămânțată cu rapiţă în România a crescut cu 156.000 de hectare, la 625.000 hectare, iar producția de rapiţă a fost mai mare cu 45,3% față de 2022:
Ce producții de cereale au obținut fermierii români în 2023!
CITEȘTE ȘI: Cartea de tehnică agricolă pe care Lucian Buzdugan o recomandă tuturor fermierilor din România
Cartea de tehnică agricolă pe care Lucian Buzdugan o recomandă tuturor fermierilor din România
