Era prima zi de pregătire a ţapilor pentru montă, etapă ce durează cel puţin o lună. Astfel, toţi lucrătorii erau ocupaţi cu această activitate.
În cele din urmă, Andreea Anghel, doctor în biologie şi vicepreşedinte Caprirom, mi-a explicat că la acea dată făceau tratamente caprelor pentru inducerea estrului, urmând ca masculii să fie pregătiţi pentru monta dirijată.
„Înfiinţată în 1993, Asociaţia Caprirom este în continuă dezvoltare, pe un trend ascendent. Am pornit cu un număr destul de mic de animale, în primul an nu cred că a fost mai mult de o mie de capete, pentru că pe atunci nu existau subvenţii nici pentru serviciul Registru Genealogic, nici pentru cel de COP. Acum am ajuns la 170.000 de animale întregistrate în Registrul Genealogic pe mai multe rase, printre care şi Albă de Banat şi Carpatină”, ne-a declarat Andreea Anghel.
Mai multă proteină în lapte
În paralel cu treburile curente, cercetarea este un domeniu în care specialiştii Asociaţiei se mişcă lejer. „În curând vom derula un proiect de cercetare cu ţapii cuprinşi în Registrul Genealogic, deci cu certificat de origine.Vom face recoltarea probelor de sânge spre a le determina gena pentru cazeină. Apoi îi vom selecţiona pentru montă ca să transmită mai multă proteină în lapte, astfel încât să crească randamentul în producerea brânzeturilor.
De asemenea, avem o serie de colaborări, ultima este cu Romvac şi urmărim testarea unor vaccinuri pentru efectivele de caprine. De curând, am finalizat un proiect pe ameliorarea raselor de lapte, la care am fost parteneri împreună cu laboratorul de biotehnologii de reproducţie al Institutului Palas”, a susţinut Andreea Anghel.
În continuare, Caprirom se va implica într-un alt proiect pentru formarea profesională a studenţilor din facultăţile de specialitate – medicină veterinară sau inginerie zootehnică – din diverse universităţi, care să facă practică în fermele Asociaţiei.
De curând, specialiştii Caprirom au susţinut lucrări ştiinţifice la sesiunea de comunicări a Societăţii Române de Biologie Celulară, ce a avut loc la Constanţa, iar în această lună vor prezenta câteva studii cu prilejul unui simpozion tematic organizat de USAMV Iaşi.

Aproximativ 1 leu/kilogramul de carne?!
Asociaţia Caprirom a organizat două conferinţe regionale la Constanţa pentru zona de sud-est şi una la USAMV Cluj pentru nord-vestul ţării, cu scopul declarat de a promova produsele de la caprine. În acest format, conducerea asociaţiei a susţinut lucrări ştiinţifice, urmate de o expoziţie cu degustare a brânzeturilor din lapte, precum şi a preparatelor din carne de capră.
Cu acest prilej au fost inventariate problemele sectorului. Între acestea, se poziţionează lipsa acută a îngrijitorilor. Nu se găsesc, de tragi cu tunul.
La care se adaugă preţurile extrem de mici de pe piaţa de profil. De asemenea, mulţi crescători nu au cum să-şi vândă animale reformate către abatoare; ei primesc 40-50 lei pentru o capră de 30-40 kg. De asemenea, iezii nu sunt comercializaţi la fel de bine ca şi mieii, au o vânzare mult mai slabă. În acelaşi timp, preţul laptelui este scăzut. În zona Dobrogei un singur procesator colectează laptele la preţul de 1,7 lei litrul. Din această pricină, unii fermieri nu au ce face cu el. Bineînţeles, dacă l-ar procesa, profitul ar fi mult mai mare! Pe piaţa liberă, laptele proaspăt se caută la preţul de 4-5 lei litrul, iar brânza de capră la 17-20 lei/kg. Unii dintre crescători vând în pieţele comerciale, la târgurile de profil ocazionale sau de acasă, clienţilor fideli.
„Noi am depus la Ministerul Agriculturii o propunere de proiect prin care crescătorii de caprine din rase autohtone, cum ar fi Carpatina şi Alba de Banat, să fie ajutaţi să-şi achiziţioneze utilaje pentru procesare! Am avut discuţii constructive la MADR, ministrul Petre Daea a fost de acord; acum aşteptăm să se concretizeze printr-un program aprobat de Guvern”, a precizat vicepreşedintele Caprirom.

Noua generaţie de crescători vrea ferme de capre
Andreea Anghel a constatat şi un lucru îmbucurător: fermele de caprine sunt într-o continuă dinamică. „La cele păstorite de Asociaţie au început să-şi mărească efectivele de animale, crescătorii îşi păstrează animale de prăsilă de la un an la altul pentru reproducţie. Dar să ştiţi că sunt şi mulţi tineri care vor să înceapă o afacere în zootehnie, cu entuziasm şi implicare deplină. Ei ştiu că numai aşa vor avea rezultate, satisfacţii şi un profit pe măsura efortului depus”, a încheiat mulţumită Andreea Anghel.
Andreea Anghel: “Avem în vedere crearea şi consolidarea unei populaţii de caprine de carne bine adaptată la condiţiile de mediu din România, prin încrucişarea raselor Boer şi Carpatină”.
ÎN AŞTEPTAREA NORMELOR LA LEGEA ZOOTEHNIEI
Pe lângă serviciile subvenţionate de către stat (Controlul Oficial al Producţiei de Lapte, respectiv întocmirea şi menţinerea RG), Asociaţia Caprirom ar putea realiza şi însămânţări artificiale, având o echipă completă pentru recoltare de material seminal şi pentru inseminare. „Deocamdată noi nu putem desfăşura această activitate deoarece nu au apărut normele metodologice la Legea Zootehniei (în vigoare din ianuarie a.c. – n.r.), care să prevadă condiţiile de acreditare pentru a face însămânţări. În anii precedenţi, pe vechea legislaţie, realizam mai bine de o mie de însămânţări pe an la ferme de caprine din Constanţa şi din judeţele limitrofe.
Apoi, în lipsa reglementărilor legale nu putem realiza ameliorarea. Am putea încrucişa Carpatina cu Saanen şi cu Alpina franceză, specializate pentru producţia de lapte (sau cu alte rase mixte de carne şi lapte), dar nu putem înscrie în RG produşii obţinuţi. Lucrăm cu Agenţia Naţională pentru Zootehnie la un program de ameliorare, dar fără să fim autorizaţi să înregistrăm şi metişii”, a precizat Andreea Anghel.
TINERETUL VINE DIN URMĂ
Am remarcat la Asociaţia Caprirom infuzia de… tineret în echipa de specialişti. Alexandru Blaj şi soţia sa, Alexandra, ambii ingineri zootehnişti, absolvenţi ai USAMV Iaşi, s-au angajat de curând la asociaţie. „Avem trei luni de când am venit la Caprirom. Eu sunt de lângă Roman, din comuna Săbăoani, şi ne-am stabilit în Constanţa. Ne-am acomodat relativ repede, învăţăm în fiecare zi ceva nou. Ne gândim să continuăm studiile post-universitare şi chiar să urmăm un doctorat; aici avem destule condiţii de muncă şi de cercetare”, ne-a declarat Alexandru Blaj. Ceva mai vechi în echipă, are un an de când i s-a uscat cerneala pe cererea de angajare, este medicul veterinar Cătălin Jercan. Constănţean la origine, a urmat facultatea la USAMV Bucureşti. „La Asociaţia Caprirom am întâlnit oameni minunaţi, bine pregătiţi profesional, dăruiţi muncii lor. M-am integrat într-un colectiv dinamic unde mă mişc lejer şi-mi urmez profesia”, a susţinut tânărul medic veterinar.
Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)