Schimbările climatice se resimt acut în viticultură - Revista Ferma
7 minute de citit

Schimbările climatice se resimt acut în viticultură

1 2 m Schimbările climatice se resimt acut în viticultură

Creşterea valorilor temperaturilor a determinat devansarea momentului declanşării dezmuguritului şi înfloritului, precum şi scurtarea duratei acestor etape de dezvoltare vegetativă.

De asemenea, s-a constatat şi o tendinţă de maturare forţată a strugurilor, fapt ce are repercusiuni nedorite asupra producţiei cantitative şi calitative a viei.

 

Căldura excesivă forţează coacerea boabelor

Pârga şi maturarea strugurilor se declanşează brusc, neeşalonat pe soiuri, cu repercusiuni asupra procesului de creştere a boabelor la dimensiunile caracteristice fiecărui soi şi, implicit, cu reducerea randamentului în must, din cauza lipsei turgescenţei boabelor.

În ultimii ani, pe fondul temperaturilor excesiv de ridicate, asociat cu seceta pedologică şi atmosferică prelungită, soiurile au manifestat tendinţa de a intra foarte timpuriu în pârgă (sfârşitul lunii iulie – începutul lunii august), fenomen cauzat de temperaturile foarte ridicate ale aerului şi mai ales de valorile extreme care depăşesc frecvent 30 °C. Fenomenul se accentuează când intervine şi deficitul hidric.

Intrarea forţată în pârgă la soiurile roşii se manifestă prin colorarea boabelor înainte ca acestea să ajungă la mărimea tipică a soiului. Dacă în scurt timp deficitul hidric se reface, se încetineşte colorarea şi boabele îşi continuă creşterea.

În caz contrar, strugurii se ofilesc, frunzele se usucă parţial sau total şi cad pe rând, producţia de struguri diminuându-se considerabil. Aparatul foliar prezintă arsuri severe cu aspect de uscăciune, ceea ce afectează major procesul de fotosinteză şi, implicit, acumularea substanţelor active ce favorizează maturarea strugurilor.


Adaptabilitatea la secetă, tot mai redusă

În ultimul timp, seceta a devenit un fenomen frecvent, ceea ce presupune cunoaşterea totalului anual al precipitaţiilor, dar mai ales intervalul din an în care precipitaţiile au lipsit sau au fost în cantităţi insuficiente.

În podgoria Dealu Bujorului, media multianuală a precipitaţiilor este de 448,21 mm, din care în perioada de vegetaţie 293,73 mm.

În ultimii ani, ne confruntăm cu o tendinţă de scădere a regimului de precipitaţii. De asemenea, se constată o repartiţie neuniformă a precipitaţiilor pe parcursul anului, cu intervale secetoase încadrate de perioade scurte cu ploi abundente şi, de multe ori, cu caracter torenţial.

Deşi viţa de vie are o capacitate mare de adaptare la condiţii extreme (exces sau lipsă de apă), în anii secetoşi, acestea deranjează planta şi principalele procese fiziologice.

Deficitul de apă are efecte severe, iar când este însoţit de temperaturi ridicate, provoacă închiderea stomatelor, reducerea suprafeţei foliare, ofilirea cârceilor şi a frunzelor şi chiar uscarea prematură, modificarea culorii frunzelor, încetinirea creşterii vegetative.

În aceste condiţii, apar frecvent şi fenomene extreme: grindină, furtuni, ploi torenţiale etc..


Efectele secetei, amplificate de fenomene meteo extreme

Grindina, prin frecvenţa şi agresivitatea ei, poate conduce de cele mai multe ori la compromiterea recoltelor de struguri.

Spre exemplu, în 28 iunie 2007, fenomenul a distrus aparatul foliar în proporţie de 80-90%, iar la unele soiuri (Merlot, Fetească neagră) până la 75-80%. Butucii au fost defoliaţi, cu vârfurile de creştere rupte. Lemnul anual a fost distrus în proporţie de 80-90%, iar 40-65% din strugurii au fost afectaţi.

În perioada imediat următoare, după căderea grindinei, respectiv luna iulie, din cauza lipsei precipitaţiilor asociată cu temperaturi foarte ridicate, soiurile au intrat forţat în pârgă, încetinind puternic creşterea boabelor.

Intensificarea vitezei vântului conduce, adesea, la accentuarea caracterului secetos al zonei. De multe ori, acestea iau aspecte de vijelie, determinând înclinarea sistemului de conducere a viţei de vie.

Eroziunea solului. Amplificarea frecvenţei ploilor torenţiale cumulat cu agresivitatea pluvială a acestora a condus în ultima perioadă la intensificarea proceselor erozionale, cu consecinţe directe asupra stării de fertilitate a solurilor din zona colinară.

 

Măsuri de urgenţă:

• ameliorarea capacităţii de prognozare a vremii, protecţia fertilităţii solurilor, extinderea sistemelor de irigaţii, valorificarea eficientă a precipitaţiilor prin aplicarea de măsuri agrotehnice care să permită conservarea apei în sol în perioada de secetă;

• valorificarea solurilor în conformitate cu potenţialul condiţiilor pedoclimatice caracteristice zonei;

• protejarea populaţiilor naturale de prădători şi limitarea utilizării tratamentelor chimice;

• o nouă orientare în structura varietală, respectiv soiuri cu toleranţă ridicată faţă de temperaturile ridicate şi stresul hidric generat de lipsa apei;

• adaptarea tehnologiilor de cultură la efectele schimbărilor climatice;

• simularea fenoclimatică a apariţiei pagubelor în plantaţiile viticole sub acţiunea schimbărilor climatice, pentru a stabili cu precizie probabilitatea apariţiei pagubelor;

• Atenţie! la alegerea soiurilor şi la zestrea lor genetică, care se poate modifica după zece ani de cultură în alt mediu ecoclimatic;

• întrucât la tehnologia de plantare şi la întreţinerea viilor tinere în condiţii de stres termic şi hidric pot apărea peste 50% goluri, se impune irigarea.


Decalajul dintre soiuri, micşorat

În ultimul timp, se constată că fenofazele de vegetaţie se declanşează simultan aproape la toate soiurile şi între ele nu se mai evidenţiază diferenţa de 7-14 zile. Fenomenul are ca explicaţie încălzirea bruscă a aerului. Este important de consemnat acest aspect, deoarece avertizarea şi aplicarea tratamentelor fitosanitare sunt în corelaţie directă cu fenofazele de vegetaţie.

Evoluţia temperaturii aerului

Statistica fenomenelor extreme şi analiza datelor de observaţie indică o creştere a mediei temperaturii minime şi a mediei temperaturii maxime din timpul iernii şi verii, a frecvenţei zilelor caniculare (temperaturi maxime mai mari de 30 °C) dar şi a celor cu brumă, polei şi chiciură.

În ultimii ani s-a înregistrat o creştere uşoară a valorilor termice anuale, ajungându-se la temperaturi medii ale aerului de 11-12 °C, ceea ce arată un plus termic de aproximativ +0,5 °C faţă de valoarea medie multianuală. Media mobilă pe cinci ani indică o uşoară tendinţă de scădere a temperaturii aerului până în anul 1988, după care urmează o creştere de aproximativ 1 °C.

Temperaturile minime absolute din perioada de iarnă au depăşit pragul biologic de rezistenţă a viţei de vie (spre exemplu, -25,2 °C în 26 ianuarie 2010 şi -24,2 °C în 26 ianuarie 2011) şi au afectat viabilitatea mugurilor.

Un fenomen frecvent întâlnit în perioada de vegetaţie în ultimii ani constă în diferenţa mare de temperatură de la zi la noapte, amplitudinile oscilând între 20-21,7 °C.

Deficit de umiditate vs. ploi torenţiale

Deficitul de precipitaţii se instalează în special în perioada de iarnă şi începutul perioadei de vegetaţie aprilie-mai şi luna august, cu influenţe asupra declanşării fenofazelor de vegetaţie. Frecvent, în lunile iunie-iulie au loc ploi torenţiale care nu sunt valorificate în totalitate şi conduc la accentuarea deficitului pluviometric.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →