Frauda masivă de fonduri europene, care a afectat agricultura Greciei, are toate trăsăturile unui complot bine orchestrat din interior. Biroul Procurorului Public European (EPPO) investighează zeci de cazuri în care cetățeni greci au primit fonduri UE din 2017 pentru terenuri de pășunat pe care nu le dețineau sau nu le arendau, sau pentru lucrări agricole pe care nu le desfășurau, în timp ce agricultorii legitimi au fost privați de banii la care aveau dreptul.

Cum a fraudat Grecia fondurile europene: Un scandal de proporții în agricultură!

În ultimii ani, Grecia s-a confruntat cu un scandal major legat de frauda în domeniul subvențiilor agricole, un proces prin care un număr semnificativ de fermieri au obținut fonduri europene în mod ilegal. Acest comportament a dus la deturnarea unor milioane de euro, iar autoritățile europene și grecești sunt acum implicate în investigarea acestei fraude complexe. Scenariul fraudei a început să ia contur în momentul în care fermierii au primit subvenții pentru terenuri pe care nu le dețineau sau nu le lucrau efectiv.

Uniunea Europeană alocă fonduri pentru sprijinirea agriculturii din statele membre, iar Grecia, ca orice altă țară din UE, beneficiază de aceste subvenții. Aceste fonduri sunt destinate să sprijine fermierii și să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol. Cu toate acestea, legislația și reglementările care guvernează distribuirea acestor fonduri nu au fost întotdeauna implementate corect, lăsând loc pentru abuzuri.

Fondurile UE destinate sprijinului fermierilor din Grecia sunt administrate de OPEKEPE (Organizația pentru Plăți și Controlul Ajutoarelor Comunitare și Garanțiilor), singura autoritate responsabilă cu distribuirea subvențiilor PAC din 2005. În prezent, agenția plătește anual 3 miliarde de euro pentru 900.000 de beneficiari, printre care fermieri, cooperative agricole și afaceri de export, scrie adevarul.ro

OPEKEPE este acuzată de nereguli grave. După 2017, când legislația a fost modificată pentru a facilita accesul fermierilor la subvenții, au apărut primele semne de fraudă. Fermierii au învățat rapid cum să aplice pentru subvenții pentru terenuri pe care nu le exploatau sau pe care nu le dețineau, aducându-le astfel milioane de euro din fonduri europene.

Mecanismele de fraudă

Mecanismul fraudei este destul de simplu, dar deosebit de eficient. Fermierii frauduloși au înregistrat terenuri care nu le aparțineau, ori nu erau lucrate în mod real, beneficiind astfel de subvenții. În anumite cazuri, agenții de terenuri erau „înființate” fictiv, iar autoritățile locale sau regionale au adus terenuri publice sau private în sistem, ca și cum ar fi fost ale fermierilor, dar fără a le lucra efectiv.

Aceste fraude s-au desfășurat pe o scară largă și au fost facilitate de agenția greacă OPEKEPE, care are responsabilitatea de a verifica cererile și de a asigura corectitudinea procesului. În schimb, agenția a fost acuzată de corupție și de implicare în această rețea frauduloasă.

Câţi bani europeni au fraudat statele membre?

Impactul asupra economiei și credibilității Uniunii Europene

Aceste fraude nu au afectat doar fermierii greci, ci și întreaga politică agricolă a Uniunii Europene. Fondurile care ar fi trebuit să sprijine dezvoltarea unui sector agricol sustenabil în Grecia au fost redirecționate către fermieri care nu au respectat reglementările. Acest lucru a dus la o diluare a resurselor care ar fi putut fi investite în dezvoltarea unui sector agricol real și sănătos.

În plus, fraudele au avut un impact semnificativ asupra credibilității Uniunii Europene și a mecanismelor sale de control. Organizațiile europene care gestionează fondurile pentru agricultură au fost forțate să revizuiască procedurile și să adopte măsuri mai stricte pentru a preveni astfel de fraude în viitor.

Investigațiile autorităților europene

În urma acestui scandal, autoritățile europene și grecești au demarat investigații pentru a descoperi amploarea fraudei și pentru a identifica persoanele implicate. Se estimează că s-au deturnat până la 45 de milioane de euro pe an prin aceste fraude, iar autoritățile grecești sunt presate să ia măsuri concrete împotriva celor vinovați.

Mai multe anchete au fost inițiate, iar oficialii europeni cer un control mai strict asupra alocării fondurilor pentru agricultură. Unul dintre obiectivele acestora este să asigure că subvențiile sunt distribuite corect și că nu mai există posibilitatea de a obține fonduri fraudulos, subminând încrederea publicului în politica agricolă europeană.

Provocările viitoare pentru Grecia și Uniunea Europeană

Acest scandal a expus nu doar lacunele din sistemul de control al fondurilor europene, dar și o serie de deficiențe structurale în administrația greacă. Autoritățile grecești vor trebui să facă față nu doar presiunilor internaționale din partea Uniunii Europene, ci și unei posibile schimbări în modul în care sunt gestionate fondurile pentru agricultură.

Este de așteptat ca Grecia să adopte noi măsuri de reglementare și să colaboreze mai strâns cu organismele europene pentru a preveni repetarea unor astfel de fraude în viitor. De asemenea, Uniunea Europeană va trebui să îmbunătățească sistemele de audit și control pentru a asigura că fondurile europene sunt distribuite corect și ajung în mâinile celor care au cu adevărat nevoie de ele.

Frauda din Grecia servește drept lecție importantă pentru întreaga Uniune Europeană în privința gestionării fondurilor agricole. Este esențial ca atât autoritățile europene, cât și cele naționale, să implementeze măsuri mai stricte și să asigure transparența în procesul de acordare a subvențiilor. Numai astfel se va putea restabili încrederea cetățenilor europeni în sistemul de sprijin pentru agricultură și se va evita repetarea unor astfel de fraude în viitor.