Când la televizor s-a arătat că un fermier din zona Aradului foloseşte porumbul pentru încălzirea locuinţei, mulţi s-au revoltat şi au tras concluzia că agricultura României a intrat în derivă şi se îndreaptă spre dezastru. Să fie oare acest episod un motiv de îngrijorare pentru fermieri, sau dimpotrivă, este un semnal că agricultura României se deschide pentru noi modalităţi de utilizare a pământului?

Afirm, cu toată convingerea, că acesta este un semnal că a sosit momentul ca agricultura românească să selecteze şi chiar să abandoneze regulile tradiţionale cu privire la folosirea pământului şi să le îmbrăţişeze pe acelea ale prezentului şi ale viitorului.

În judecăţile noastre nu trebuie să plecăm decât de la ideea că ferma noastră nu este altceva decât o afacere şi că pentru a o face rentabilă, trebuie ca noi să inovăm continuu şi să realizăm aici orice fel de activitate, dar care să îndeplinească o singură condiţie, şi anume: să aducă în fermă mai mulţi bani decât se cheltuiască pentru înfăptuirea lor.

Pământul meu, afacerea mea

Dacă vom avea tot timpul în minte o astfel de regulă, atunci eu pe pământul meu sunt îndreptăţit să cultiv, orice fel de plantă, iar recolta obţinută să o folosesc numai în acele scopuri care îmi aduc cei mai mulţi bani, indiferent că acestea sunt tradiţionale sau că sunt cu totul inedite. În acest caz, nu ni se va mai părea bizar sau un mare păcat, gestul fermierului din Arad care-şi foloseşte recolta de porumb pentru încălzirea locuinţei.

Gestul lui trebuie interpretat ca unul de înţelepciune, specific celor care au înţeles, în esenţa lor, regulile unei afaceri de succes. De altfel, cercetătorii din domeniu, pe baza unor măsurători precise a puterii calorice a cerealelor, au ajuns la concluzia că 1 Kg de cereale are o putere calorică egală cu jumătate de kilogram de ulei sau combustibil lichid.

În acest fel, folosirea pentru încălzirea locuinţei a porumbului şi a grâului, a căror preţ scade continuu, în locul combustibililor lichizi, al căror preţ creşte, de asemenea continuu, devine o afacere foarte bună. În acest caz, kilogramul de porumb se valorifică la aproximativ 10.000 lei.

Iată deci că pământul şi cerealele capătă încet, dar sigur, un alt rol decât cel cunoscut din tradiţie. De ce să nu cultivăm o parte din pământul nostru cu plante, chiar şi cereale, care să înlocuiască lemnele de foc sau lemnele utilizate pentru fabricarea celulozei?

Revista noastră a publicat o experienţă ungurească cu o plantă perenă care poate produce pe hectar, şi pe an, timp de 7-8 ani, peste 15 tone de substanţă uscată şi care, după brichetare, ar putea fi folosită pentru încălzirea locuinţelor în locul lemnului de foc.

Biogaz din siloz de calitate şi dejecţii de porc

De ce să nu cultivăm pământul, de care dispunem, cu porumb sau orz sau cu secară care la termenul optim, să le recoltăm şi să le însilozăm numai cu scopul de a le utiliza nu în hrana animalelor rumegătoare, ci pentru a le transforma în… curent electric!?

Împreună cu un grup de fermieri, am văzut în Germania o fermă cu 100 ha de pământ care făcea acest lucru. Întreaga suprafaţă de pământ era cultivată cu porumb şi orz pe care le recolta la momentul optim şi le însiloza, făcând un siloz de cea mai bună calitate. Acesta amestecat cu dejecţii de porc (care conţin bacterii ce transformă nutrienţii din furaj în gaz metan) şi puse într-un fermentator, producea o mare cantitate de gaz metan.

Gazul era folosit apoi pentru propulsia unui dinam, producând curent electric care era distribuit în reţeaua naţională. Fermierul producea în acest fel aproximativ 280 KW/ zi. Fermierul ne-a declarat că profitul obţinut în acest fel din ferma sa este mult mai mare, decât atunci când aceeaşi suprafaţă de pământ era folosită pentru a produce hrană pentru ferma de porci.

Din rapiţă, combustibil pentru tractoare

De ce să nu folosim o parte din pământul nostru pentru a-l cultiva cu rapiţă, de înaltă productivitate, pentru a obţine din seminţele ei ulei pentru înlocuirea motorinei în funcţionarea tractorului. În Germania mi s-a demonstrat că motorul oricărui tractor, cu mici modificări, pe care le poate face orice mecanic priceput, poate fi transformat pentru a consuma, cu eficienţă, uleiul de rapiţă în loc de motorină.

Un calcul simplu ne convinge că de pe un hectar de pământ cultivat cu rapiţă se poate obţine o cantitate de ulei care poate înlocui o cantitate aproape dublă din motorina destinată funcţionării tractorului.

De ce să nu cultivăm pe pământul pe care îl avem, plante foarte bogate în zaharuri complexe şi simple, aşa cum este porumbul sau sorgul pentru a le transforma cu ajutorul drojdiilor în alcool, un combustibil excelent pentru motoare.

INOVAŢIE ŞI PROFIT

În lume există mulţi oameni informaţi care devin întreprinzători prosperi, numai pentru că în activitatea lor ei se bazează pe inovaţie, singura care poate face ca afacerea lor să devină din ce în ce mai rentabilă.

Să nu ezităm să facem şi noi la fel ca ei!

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(40)/2006