A ajuns în România în 2008, ca şi consultat pentru o companie cu activitate în agricultură. Spune că s-a îndrăgostit de ţara noastră. Vine din nordul Italiei şi aici şi-a găsit jumătatea, Teodora, cu care a întemeiat o familie şi propriul business. Lucrează azi în jur de 1.000 de hectare undeva la periferia oraşului Arad.
Ronny Trapletti este unul dintre acei fermieri care văd agricultura nu doar ca pe o meserie, ci ca pe o responsabilitate faţă de mediu și faţă de generaţiile viitoare. Pe de altă parte, el consideră că agricultura României are un potenţial fantastic, însă uneori acesta este subminat de mentalităţi și practici învechite sau de lipsa unor politici coerente care să susţină cu adevărat dezvoltarea acestui sector strategic.
„Eu cred că agricultura este locomotiva economiei în România. Şi i-aş invita pe cei care se plâng de preţurile ridicate să meargă puţin în vestul Europei să vadă cum fermierii de acolo plătesc 7-8 sute de euro arendă pentru un hectar şi au o subvenţie care nu e cu mult mai mare decât aici. Sunt multe informaţii distorsionate. Dacă ar fi să dau un sfat fermierilor români ar fi acela: lucraţi pământul dar faceţi-o aşa cum trebuie!”, spune tânărul italian, subliniind importanţa unei perspective mai realiste asupra provocărilor din agricultură.
El, spre exemplu, a renunţat complet la arătură şi a adoptat sistemul minimum-tillage, pe care îl practică deja de ani buni. „Eu când am ajuns prima dată în România, acum 15 ani, plugul era ceva indispensabil. Şi pe parcurs am observat că pe măsură ce investesc mai mult scot tot mai puţin… Iar asta m-a pus serios pe gânduri. M-am dus apoi în America şi abia atunci am înţeles cum stau lucrurile. Ei fac acolo de zeci de ani agricultură în sistem minimum-tillage, no-tillage sau vertical-tillage. Nu e o ruşine să învăţăm de la alţii”, consideră Ronny.
Citeşte şi:
CE DIFERENŢE EXISTĂ ÎNTRE NO-TILL ŞI MINIM-TILL?
E nevoie de cel puţin 3 ani pentru a obţine rezultate!
Astăzi, cu condiţiile climatice pe care le observăm şi noi, sistemul minim-till este cea mai bună soluţie, afirmă el. Trebuie să ne adaptăm, spune acesta, altfel nu avem nici o şansă! „Eu de când am renunţat la plug am redus la jumătate cantitatea de îngrăşăminte aplicată. Şi nu e nici o şmecherie la mijloc. Aşa lucrează natura. Solul este un organism viu. Nu poţi să-l tot deranjezi în fiecare an. Plugul distruge tot, şi capilaritate, şi materie organică. Dar rezultatele nu vin imediat, e nevoie să treacă o perioadă de timp până poţi obţine producţii. Cel puţin trei ani”, explică fermierul stabilit în judeţul Arad.
Au scăzut costurile pe hectar!
Reducând numărul de treceri, costurile cu înfiinţarea şi întreţinerea culturilor din ferma sa au scăzut dramatic în ultimii ani, după ce a eliminat o parte din lucrări. La rapiţă şi grâu se încadrează undeva între 4.000 şi 4.200 de lei în medie la hectar. Iar asta în condiţiile în care interesul şi obiectivul său este să obţină producţii cât mai mari. La floare, în schimb, reuşeşte să coborare până la 3.600 de lei pe hectar, ca şi costuri directe.
A văzut moartea cu ochii…
În urmă cu patru ani a trecut printr-o cumpănă, fiind la un pas de moarte. Agăţase cu MET-ul un fir electric de înaltă tensiune în câmp şi când a coborât din tractor s-a electrocutat. Se formase un arc electric şi mii de volţi i-au trecut prin corp aruncându-l la câţiva metri depărtare. De atunci, fiecare zi pentru el este o binecuvântare şi un bonus.
„Agricultura, din punctul meu de vedere, ori o ai în sânge, ori în inima, ori undeva trebuie să o ai. Nu există să începi o activitate în acest domeniu dacă nu simţi ceva”.
Ronny Trapletti