Ce diferențe există între no-till şi minim-till? - Revista Ferma
5 minute de citit

Ce diferențe există între no-till şi minim-till?

cultura de grau in sistem de lucrari minime Ce diferențe există între no-till şi minim-till?

Care sunt asemănările şi deosebirile în evoluţia unor culturi semănate direct (no-till) şi după o prelucrare superficială cu discul (minim-till)? Iată ce am observat în urma unei analize comparative în două parcele cu grâu!

Pentru a ne edifica, am făcut o vizită în câmp, alături de specialistul în agricultura regenerativă Jean-Baptiste Hemard, într-o fermă din zona localităţii Tormac, judeţul Timiş.

Grâu în tehnologie min-till (stânga) vs no-till (dreapta)
Grâu în tehnologie minim-till (stânga) vs no-till (dreapta)

De ce a fost nevoie de minim-till?

Pe cele două sole vizitate, culturile premergătoare au fost soia şi floarea-soarelui, ambele semănate (în primăvara anului trecut) în sistem no-till. După recoltare, în cazul parcelei cultivate cu floarea-soarelui, dimensiunea mare a miriştii şi a resturilor de tulpini rămase pe sol a impus o lucrare superficială cu discul pentru a mărunţi o parte din resturile vegetale, reducând astfel pericolul înfundării utilajelor. În cazul miriştii de soia, chiar dacă volumul de resturi vegetale a fost mare, semănatul direct s-a efectuat fără dificultăți.

În toamnă, grâul a fost semănat cu o semănătoare directă SLY Boss, de 12 metri lăţime şi cu o distanţă de 20 cm între rânduri. Semănatul s-a făcut „în optim”, chiar dacă precipitaţiile din toamnă au venit destul de târziu. Principala problemă din aceste sole, la fel ca şi în tot vestul ţării, au fost şoarecii, dăunători care au făcut pagube evidente atât în convențional, cât și în non-convențional.

Deosebiri între semănatul direct și minimum-till

  1. În sistem minim-till, pornirea în vegetație a fost stimulată de lucrarea superficială (maxim 5 cm adâncime), fiind create condiţii mai bune pentru ca seminţele să-și dezvolte sistemul radicular imediat după germinare.
  2. În parcela no-till a fost observat un număr mai mare de râme tinere faţă de parcela în minim-till, deoarece prin prelucrarea superficială a solului s-au distrus o parte din râme, dar și pentru că resturile vegetale de la floare-soarelui au fost mai puţin „ofertante” comparativ cu resturile de la cultura de soia.

rame in sol2 Ce diferențe există între no-till şi minim-till?

  1. După 2-3 ani de la implementarea sistemului no-till, vedem că resturile vegetale din cultura premergătoare sunt deja aproape 100% descompuse, pentru că există suficiente râme care le consumă. „După această perioadă, poate să apară un inconvenient: să nu avem suficient material vegetal ca să hrănim toată această diversitate biologică. Și atunci aici trebuie gândit un sistem care să includă o cultură intermediară care să genereze un volum mult mai mare de resturi vegetale, de exemplu sorg zaharat„, a recomandat Jean-Baptiste Hemard.

JEAN BAPTISTE HEMARD Specialist in agricultura regenerativa Ce diferențe există între no-till şi minim-till?În tranziția la agricultura regenerativă, rezultatele vin după 2-3 ani și structura solului începe să se amelioreze dupǎ 5-6 ani. Atunci sistemul începe să funcționeze singur și se restabileşte viaţa microbiologică din sol” – JEAN-BAPTISTE HEMARD, Specialist în agricultura regenerativă

Beneficiile resturilor vegetale lăsate pe sol

La începutul lunii martie, nu s-au observat diferenţe semnificative în dezvoltarea celor două culturi înfiinţate în sistem no-till şi minim-till, după ce, în prealabil sistemul no-till a fost implementat în ultimii doi ani în solele respective.

  • Nelucrând solul, gradul de îmburuienare se reduce, deoarece seminţele buruienilor, nefiind încorporate în sol, rămân la suprafaţa terenului, iar gradul lor de germinație este mult mai scăzut decât dacă solul ar fi arat. Planul de combatere a buruienilor şi a bolilor este aceleaşi ca şi în sistem convenţional.
  • Pentru ca râmele să poată supravieţui la suprafaţa solului şi să se înmulţească în permanenţă, au nevoie de umiditate şi de materie organică. Acest rol important îl îndeplinesc şi culturile de acoperire (sau intermediare), așa-numitele ”cover crops”, care menţin umiditatea în sol şi asigură un surplus de materie organică.

”Avantajul menţinerii resturilor vegetale pe suprafaţa solului (sub forma unui adevărat covor de mulci) este acela că menţine umbra şi umiditatea în stratul superior al solului”, punctează specialistul în agricultura regenerativă.

rame in sol1 Ce diferențe există între no-till şi minim-till?

Monitorizarea densităţii râmelor

Un parametru important de urmărit este numărul de râme/metru pătrat. „Acest indicator ne arată că viața microbiană se îmbunătățește, în general, în sistem no-till şi minim-till şi observăm o creștere exponenţială a numărului de râme. Însă mulți fermieri vor ca din primul an în sistem no-till să aibă 500 de râme pe metru pătrat. Râmele lucrează la suprafață, unde este umiditate şi au resturi vegetale. Orice lucrare, fie cu disc, plug sau orice alt utilaj, distruge viața din sol și mai ales râmele, în special vara, când seceta puternică usucă solul şi râmele se refugiază în adâncime pentru a supravieţui„, ne-a explicat Jean-Baptiste Hemard.

GRÂU SEMĂNAT ÎN LUCERNĂ

Un sistem interesant practicat în vestul Europei este cultivarea grâului timp de 3 ani la rând în covor permanent de lucernă. ”Cultura de lucernă este erbicidată uşor pentru a permite dezvoltarea grâului, iar după recoltarea grâului, lucerna reporneşte în vegetație şi menţine un covor vegetal fără a fi resemănată”, a explicatJean-Baptiste Hemard.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →