Oieritul tradițional, ca mod de viață în mediul rural, nu mai are garanția continuității dacă nu trece la următorul nivel: al eficienței economice și al desfășurării activității pe baze științifice, cum este genomica.

Este ceea ce-și doresc crescătorii de oi și capre din Federația Romovis. Iar asta nu se poate face fără un parteneriat solid cu Cercetarea, dar mai ales cu instituțiile statului care reglementează acest sector și care chivernisesc banii cu care saltul s-ar putea face mult mai rapid.

Semnal de alarmă în oierit

Un nou pas în acest urcuș a fost făcut, la sfârșitul lunii iulie, la Sibiu, când Federația Romovis a pus pe hârtie măsurile pe care le consideră un sprijn real pentru ca oieritul și creșterea caprinelor în România să nu intre în declinul care paște sectorul.

Vezi care este efectivul de ovine al României și de ce se tem oierii din Romovis!

Oierii au avut alături la Sibiu câțiva reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Agriculturii, Agenției Naționale pentru Zootehnie și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Ce le-au propus membrii Romovis oficialilor statului?

5 SOLUȚII PENTRU CA OIERITUL SĂ IASĂ DIN IMPAS

 1. Prima țintă a Romovis este modificarea PNS pentru anul 2024, iar termenul limită pentru notificare la Comisia Europeană este 30 august a.c. Aici s-au discutat două propuneri care vizează condițiile pentru acordarea sprijinului cuplat pentru venit din zootehnie (SCVZ).

• Pragul pentru subvenția APIA de 20 euro/cap să fie coborât la minim 60 de ovine în toată țara. Pavel Iovăneasă, reprezentant al oieritului montan, a cerut un nivel minim de 35-40 capete în zona de munte! Daniel Botănoiu, consilier pe probleme de agricultură în Cancelaria premierului Marcel Ciolacu, a confirmat că programul național strategic (PNS) poate fi modificat în fiecare an, ”dar este exact ca la o lege: nu mai mult de un sfert și nu în punctele esențiale. La propunerile pe care le-ați făcut dvs., care sunt pertinente, noi trebuie să avem niște situații foarte clare în spate, căci, vă imaginați, ca să treci de la 150 la 60, trebuie să ai niște argumente, pentru că atunci sunt mai mulți beneficiari!”, a punctat reprezentantul Guvernului.
• Eliminarea raportului de un berbec cu origine la 35 femele ovine în cazul beneficiarilor SCVZ prin adeverința de tip B, eliberată de ANZ, care nu sunt în Programele de Ameliorare a raselor și care nu fac controlul oficial al producțiilor (COP). Romovis dorește ca SCVZ să fie acordat animalelor care sunt în Registrul Genealogic al rasei, pe considerntul că ”acei fermieri care mențin un efectiv mic și se află în Registrul Genealogic al rasei dețin și reproducătorii cei mai valoroși”, scrie în analiza Romovis. Prin aceste măsuri, țara noastră atinge obiectivul propus pentru 2027: 4 milioane de capete ovine beneficiare de SCVZ.

”Nu vrem luna de pe cer, dar vrem să mai rezolvăm câte-o mică chestiune, să punem lucrurile la punct.” – NICOLAE CIORANU, Președinte Romovis

2. Stratificarea exploatațiilor de oi și capre și acordarea diferențiată a ajutoarelor financiare pe următoarele categorii de ferme, în funcție de efortul lor financiar pentru a atinge obiectivele de performanță:

• Ferma de elită: să dețină animale în rasă pură, supuse testelor genomice, deoarece ele produc și distribuie material biologic cu valoare de ameliorare ridicată.
• Ferma de înmulțire: animale controlate productiv și supuse unui program dirijat de reproducere, precum și observațiilor în vederea determinărilor, care oferă garanția unor produși cu o greutate și de calitate superioare. ”În fermele de înmulțire, prin hibridare, se pot obține producții cu un spor de circa 40%, pe un număr mai mic de animale, fără a pune în pericol nucleul matcă în rasă pură la una dintre rasele folosite”, explică oierii.
• Ferma comercială/de îngrășare: animale specializate pe una dintre producțiile urmărite, exploatate în vederea obținerii de venituri consistente în buzunarul crescătorului.

 3. Stimulente financiare

• Un ajutor pentru tineretul femel de prăsilă cu vârsta de 3-18 luni, pentru a menține rata de înlocuire a reformei anuale în ferme. ”Prețul la miel este bunișor, dar, din nevoia de bani, există tendința ca tineretul femel, pe care-l avem în mod normal ca destinație prăsilă, să fie vândut. Și dacă-l vindem și anul acesta, și la anul, ne trezim că rata de înlocuire nu se mai face. Și de aici declinul…”, a argumentat Ionică Nechifor, secretar general Romovis. Structura optimă a efectivului este formată din 65-75% oi mame și 35-25% tineret ovin de prăsilă.
• Sprijin pentru finisare/îngrășare miei: fermierii care fac dovada că livrează miei cu o greutate medie de 35 kg către abatorizare sau la export. ”Pentru mielul finisat în exploatație, indiferent că este sau nu pentru Registrul Genealogic, ne dorim să depășim pragul de la o carcasă sau un animal în viu în medie de 25 kg și să livrăm miei la o medie de 35 kg în viu”, a explicat Nechifor.

4. Includerea sectorului ovin și caprin în programul de subvenții pentru eco-scheme, schemă de sprijin cu un buget de circa 475 milioane de euro pe an.

 5.Parteneriat cu Cercetarea din România pentru crearea de rase performante spcializate pe producțiile cerute de piață: carne-lapte, lapte-carne, carne-pielicele-lână, pielicele-carne-lapte, lapte-lână, carne-lână, iar producția de carne să corespundă sistemului european de clasificare a carcaselor SEUROP. Pentru aceasta, e nevoie de fonduri pentru ca rasele locale să fie incluse în programe de cercetare și de testare genomică în vederea obținerii cu acuratețe a datelor (markeri moleculari) necesare omologării.

Romovis reunește 45 de asociații profesionale din 40 de județe și 10 filiale Caprirom. 6 dintre asociațiile membre dețin Registre Genealogice la rasele Țurcană, Karakul de Botoșani, Țigaie, RO-Avase, Rațca și la caprine.

Click aici și urmărește fragmente din întâlnirea Romovis de la Sibiu, în format video!