„Încă nu aş vrea să mă pronunţ, pentru că deocamdată sunt doar estimări şi nu aş vrea să dăm cifre înainte de a finaliza recoltarea, pentru că asta ar influenţa cu adevărat preţurile. Recoltatul se va finaliza însă în câteva săptămâni”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la sfârşitul lunii septembrie, citat de Agerpres.

În 2011, România a obţinut aproape 11,7 mil. tone porumb, de pe 2,6 mil. ha, fiind pe primul loc din UE, după suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţie, după Franţa.
Şi la floarea-soarelui pierderile depăşesc 60% din producţia anului trecut, declara, recent, Daniel Constantin, iar la grâu, ministrul Agriculturii a precizat că în acest an s-au recoltat 4,99 mil. tone, deşi media ultimilor trei ani a fost 5,3 mil. tone.

Ministerul Agriculturii a anunţat că suprafaţa totală afectată de secetă în 2012 a fost de peste 3,7 mil. ha, din care culturile de primăvară au reprezentat 1,7 mil. ha. Culturile cele mai afectate de secetă au fost porumbul şi floarea-soarelui.

Potrivit Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), pierderile cauzate de secetă la producţia de cereale din România se ridică în acest an la 2,5-3 mld. euro, iar producţia medie la hectar este mai mică cu 50% la floarea soarelui şi cu 80% la porumb, comparativ cu 2011.

Subvenţii diferite pe regiuni, din 2014

România ar putea să introducă din 2014, în urma negocierii cu UE a Politicii Agricole Comune, plăţi directe la hectar diferenţiate pe regiuni, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture, în septembrie 2012. „Noi suntem obişnuiţi, pentru că aşa a început sistemul acesta de la aderare, cu plăţi directe la hectar. Câte hectare ai, se calculează suma la hectar, care e aceeaşi în toată România.

Există state membre, şi România poate avea abordarea aceasta din 2014, care au plăţi directe calculate la nivel regional. Deci, în anumite regiuni ai anumite condiţii, poate mai nefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele, unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventuale plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi cumva, într-o anumită perioadă, anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare”, a declarat Cioloş, citat de Mediafax.

Comisarul european pentru Agricultură a arătat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este aplicată în ţări membre mai vechi precum Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România, pentru că sunt diferenţe între producţia de lactate în Câmpia Română şi cea din Apuseni sau Carpaţi, între sectoarele de legume-fructe sau cereale din diferite zone ale ţării.

România ar trebui să gândească şi o direcţie de dezvoltare a agriculturii cu ţinte pentru următorii 10-15 ani, a mai spus Cioloş.

PPA speră la 8% din voturile pentru Parlament

De la şedinţa de constituire, de la finalul lunii august, şi până în 27 septembrie a.c., Partidul Popular Agrar (PPA) a adunat deja aproape 14.000 de membri, a anunţat preşedintele partidului, Costel Caraş. „Toate judeţele au lideri şi în toate există organizaţii ale Partidului Popular Agrar”, a spus Caraş în cadrul unei conferinţe de presă.

La alegerile parlamentare din decembrie, PPA va participa cu candidaţi în toate colegiile, fără să existe vreo alianţă preelectorală cu alte partide politice, a întărit preşedintele partidului. „Noi scontăm pe un minim de 8% şi pe un maxim de 20%. Având în vedere că în România activează 1,2 milioane de fermieri cu familii cu tot, suntem convinşi că vom avea un minim de 8%”, a estimat Caraş scorul pe care îl aşteaptă în urma alegerilor parlamentare.

Programul PPA, ce va fi prezentat în cadrul Congresului din această toamnă, include, printre altele, înfiinţarea unei bănci agricole, înfiinţarea unei agenţii naţionale de achiziţie şi vânzare a terenurilor agicole, elaborarea legii de comasare a terenurilor.

ŞTIRI

PRODUCŢIE ECO
Cereri până pe 15 octombrie

Cererile pentru plata ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică pot fi depuse la APIA până la 15 octombrie 2012 inclusiv.
Producătorii care au încheiat contracte de prestări servicii cu un organism de inspecţie şi certificare căruia i-a fost retrasă aprobarea pot depune documentaţia până la la 15 decembrie 2012.
Solicitanţii nu mai trebuie să facă dovada lipsei datoriilor restante la bugetul de stat sau local la data depunerii cererii.

AGRICULTURĂ
Muncă la negru şi evaziune

Societăţile agricole fac evaziune fiscală cu salariile lucrătorilor din sector, susţine Federaţia Agrostar, care a cerut creşterea salariului minim de la 700 lei la 900 lei. „Am cerut formarea unui comitet interministerial cu Ministerul Muncii, deoarece Federaţia noastră solicită creşterea salariului minim de la 700 la 900 de lei, pentru că agricultura reprezintă un important sector de lucrători.

Acest comitet trebuie să analizeze şi munca la negru din agricultură, pentru că societăţile agricole fac evaziune fiscală cu salariile lucrătorilor”, a declarat preşedintele Agrostar, Nicolae Ştefan, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Discuţiile au vizat legislaţia referitoare la zilieri şi reducerea evaziunii fiscale. „Am cerut reanalizarea acestei legi privind registrul zilierilor. Am avut şi o discuţie legată de evaziunea fiscală şi ne-am exprimat protestul că acel certificat de producător, care trebuia elaborat până acum, nu a trecut” a mai spus preşedintele Agrostar.