„Un funcționar al APIA central nu a transmis la Bruxelles cererea noastră de a face export în afara UE, deci să scăpăm de surplusul de zahăr, el a transmis că fabricile de zahăr nu au cotă, ceea ce este o mare prostie. (…) Suntem într-o situație limită, în care fabricile din Oradea și Luduș, dar și celelalte, nu vor produce sfeclă și zahăr în acest an, pentru că nu au cui să vândă acest zahăr”, a spus Ioan Armenean, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că numai Fabrica de Zahăr din Luduș are în stoc 35.000 tone zahăr, din care, dacă nu își reprimește cota de zahăr de 33.391 tone – diminuată cu 7.000 tone de către MADR, nu va putea vinde mai mult de 4.000 tone.
Fabricile de zahăr din România sunt în „război” cu MADR, care, prin Ord. 707/2014 a tăiat cotele de zahăr alocate. „Am acționat în instanță Ministerul Agriculturii, Justiția și-a spus cuvântul suspendând Ordinul 707. Mai mult, am câștigat în primă instanță ca acest ordin să fie anulat, urmează probabil faza de apel, suntem într-un război practic cu Ministerul Agriculturii (…) Fabrica de Zahăr Luduș, actualmente Tereos România, este într-o situație delicată pentru că, cota pe care a primit-o istoric după aderarea României la Uniunea Europeană, primită după calcule și legislație europeană corect aplicată, de 33.391 de tone, printr-un ordin pe care noi îl considerăm ilegal și târziu dat, în 2013, după ce sfecla era semănată, Ordinul 707 (al MADR – n.red.) a redus cota la 26.008 tone. Deci o pierdere de peste 7.000 de tone, care nu mai poate fi produsă într-o zonă în care sfecla este la ea acasă”, a detaliat, citat de Agerpres, Ioan Armenean.
Promisiuni neonorate
Președintele ARPZS a adăugat că ministrul Daniel Constantin și secretarul de stat Daniel Botănoiu au promis restituirea cotei de zahăr dacă se ajunge la o producție de sfeclă de zahăr de 6.000 ha, fapt ce nu s-a întâmplat. „(…) Noi (Fabrica din Luduș – n.red.) am produs pe 6.000 de hectare cea mai mare producție din istoria fabricii, 54.000 tone de zahăr, cu o producție medie de 60.000 de tone (de sfeclă de zahăr – n.red.) la hectar”, a precizat Armenean.
Armenean mai afirmă că Ord. 707 a fost emis „la presiunile făcute de fabricile de zahăr de la Roman și de la Bod”, care susțineau că fabricile din Luduș și Oradea nu și-au îndeplinit cotele în anii anteriori, fapt care nu ar fi real.