Rapița de 5 tone la hectar și povestea ei incredibilă. Cum a ajuns grâul compromis să aducă profit în ferma lui Gheorghe Lămureanu!
Un caz neobișnuit din agricultura românească demonstrează că uneori oportunitățile apar din situații neașteptate. Zilele trecute am vizitat un câmp de rapiță, mândria fermierului Gheorghe Lămureanu. Acesta estimează o producție de peste 5 tone la hectar, un record pentru ferma sa.
Așadar, în ferma din Agigea, județul Constanța, administrată de Gheorghe Lămureanu, o încărcătură de grâu compromis va deveni cheia unei producții record la rapiță.
CUM A AJUNS GRÂUL COMPROMIS SĂ ADUCĂ PROFIT!
Avantaj agronomic: de la un accident naval…, la fertilizant natural
Povestea acestei culturi de rapiță este una incredibilă și a început anul trecut, după ce o barjă încărcată cu aproximativ 1.000 de tone de grâu s-a scufundat pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Marfa, recuperată ulterior de o firmă specializată, nu mai putea fi valorificată comercial din cauza degradării. Inginerul Gheorghe Lămureanu și-a asumat însă riscul de a o folosi ca amendament organic pentru sol.
RAPIȚA DE 5 TONE LA HECTAR ȘI POVESTEA EI INCREDIBILĂ
„După scoaterea barjei din apă de către scafandri, grâul recuperat a fost solarizat timp de o săptămână. Nu era mucegăit, însă era umed și începuse să se încingă. Eu am pregătit utilajele și am încorporat masa organică în sol.
Grâul se seamănă, în mod normal, la 4-5 centimetri adâncime, însă noi l-am încorporat la 35 de centimetri, prin arătură adâncă, pentru a evita apariția samulastrei”, a precizat agricultorul.
„Costurile au fost doar cu transportul, împrăștierea și încorporarea în sol”, explică fermierul.
La câteva zile după fertilizarea solei de 100 de hectare cu 1.000 de tone de grâu depreciat – echivalentul a 10 tone la hectar -, fermierul a însămânțat aproximativ 75 hectare cu porumb și restul suprafeței cu năut. La recoltare a obținut producții foarte bune.
În toamnă, pe aceeași solă, inginerul Gheorghe Lămureanu a semănat rapiță. „Este cultura cea mai profitabilă în acest an; mă aștept la un record al fermei, pentru că am evaluat peste 5 tone la hectar.”
„SECRETUL” UNUI RECORD
Fermierul consideră că grâul recuperat din barja sârbească scufundată este „secretul” reușitei.
„Grâul acesta are legătură directă cu actuala cultură de rapiță. El se descompune în sol pe parcursul mai multor ani, nu doar în primul an.
Conform analizelor de laborator, boabele de grâu depreciat din barja scufundată conțineau azot, fosfor și potasiu – principalele elemente nutritive necesare plantelor.
Cu siguranță, o parte dintre aceste elemente au fost valorificate de cultura de rapiță, dar a rămas și o rezervă de nutrienți în sol pentru viitoarele recolte. De aceea, voi reduce cantitatea de îngrășăminte chimice”, a explicat producătorul agricol din Agigea.
EXPLICAȚIA DIN SPATELE UNUI RECORD
Acesta subliniază trei factori-cheie: fertilizarea naturală intensă, îmbunătățirea structurii solului și retenția mai bună a apei. În plus, cultura a beneficiat de irigații în toamnă și de reducerea cantităților de îngrășăminte chimice.
COSTURI MAI MICI LA FERTILIZARE
Deși cheltuielile totale au crescut cu aproximativ 40% din cauza irigațiilor, fermierul a redus semnificativ costurile cu fertilizarea.
„La rapiță se aplică mai mult fosfor, pentru că acesta contribuie la rezistența plantei la stres termic și ajută la dezvoltarea sistemului radicular. Dacă în mod normal administram primăvara 300-350 kg/ha de azot, acum am redus mult cantitatea, la aproximativ 150 kg/ha.
De asemenea, în toamnă am făcut două tratamente fitosanitare – insecticid, fungicid și erbicid -, iar în această primăvară încă trei tratamente.
Per total, economia la fertilizanți este estimată la circa 25%.
„AM LUCRAT SERIOS CULTURA DE RAPIȚĂ!”
Inginerul Gheorghe Lămureanu a aplicat o tehnologie intensivă. ”Am lucrat serios cultura de rapiță și de aceea sper să obțin o producție de peste 5 tone la hectar”, a concluzionat agricultorul.
PRODUCȚII RECORD LA RAPIȚĂ
Rezultatele nu vor întârzia să apară. Cultura de rapiță de pe sola fertilizată cu grâul degradat este estimată la aproximativ 5 tone/ha, un nivel pe care fermierul nu l-a mai atins până acum.
Prin comparație, pe o solă vecină, neirigată și fără acest aport organic, producția este estimată la doar 2.500–3.000 kg/ha.
Diferența este pusă pe seama mai multor factori:
- aportul ridicat de materie organică
- irigarea constantă în toamnă
- reducerea necesarului de îngrășăminte chimice
Planuri pentru valorificarea altor resurse
Succesul acestei soluții neconvenționale l-a determinat pe fermier să ia în calcul utilizarea unei noi cantități de grâu degradat, provenită dintr-o altă barjă avariată. Intenția este de a o depozita și utiliza după recoltarea rapiței.
Succesul acestei soluții neconvenționale l-a determinat pe fermier să continue experimentul și să ia în calcul utilizarea unei noi cantități de grâu degradat, provenită dintr-o altă barjă avariată. Intenția este de a o depozita și utiliza după recoltarea rapiței.
Provocări în celelalte culturi
În ciuda rezultatelor foarte bune la rapiță, alte culturi din fermă întâmpină dificultăți:
- culturile de primăvară (porumb și floarea-soarelui) sunt afectate de atacul de Tanymecus
- un lan de orz pentru sămânță de vreo 20 de hectare a fost afectat de îngheț, ceea ce ridică semne de întrebare asupra calității
- cultura a doua de porumb rămâne incertă din punct de vedere economic, în ciuda producțiilor de 5–6 t/ha
