Producerea răsadurilor pentru culturile din solarii - Revista Ferma
5 minute de citit

Producerea răsadurilor pentru culturile din solarii

rasaduri m Producerea răsadurilor pentru culturile din solarii

Debutul perioadei de producere a răsadurilor depinde în mare măsură de momentul în care plantele urmează a fi plantate. Vârsta minimă de plantare a răsadului este de 40-45 zile de la răsărire şi ajunge la 70-80 zile pentru răsadurile în ghivece de dimensiuni mai mari.

 

Spaţiul pentru amplasarea răsadniţei

Temperaturile scăzute din această perioadă impun producerea răsadurilor în spaţii protejate (seră înmulţitor sau răsadniţe încălzite). Soluţia cea mai ieftină, adoptată de mulţi dintre legumicultori, o constituie răsadniţele încălzite cu biocombustibil.

Pentru a evita orice neplăceri din cauza temperaturilor foarte scăzute şi a posibilelor ninsori abundente, este recomandat ca în această perioadă răsadniţa să fie amplasată într-un solar, construit special sau destinat producţiei.

Ca îngrăşământ organic, recomand gunoiul de grajd proaspăt, foarte bun fiind cel de cabaline, urmat de cel de bovine, care să conţină obligatoriu şi aşternut.

Înainte de amplasarea răsadniţelor, spaţiul se curăţă bine de resturile vegetale şi se dezinfectează cu insecticide şi fungicide. Gunoiul proaspăt se aşază în patul de răsadniţă într-un strat cu lăţimea de 2,5 m şi cu lungimea variabilă în funcţie de cantitatea de răsad necesară, după care se tasează. Grosimea stratului de îngrăşământ organic va avea circa 50-70 cm.

Pentru a evita pierderile de căldură, patul răsadniţei se împrejmuieşte cu folie de polietilenă susţinută de ţăruşi (chiar şi sub gunoi). Peste patul răsadniţei se suprapune tocul acesteia, confecţionat dintr-o scândură groasă de 3-4 cm. Tocul răsadniţei va avea înălţimea de 25-30 cm, lăţimea de 1,5 m şi lungime variabilă, astfel încât de o parte şi de alta a tocului să rămână liber 50 cm, spaţiu care se va umple cu gunoi proaspăt până la înălţimea scândurii. Tocul răsadniţei se acoperă cu rame din sticlă sau din polietilenă.

 

Protecţie fito-sanitară

Pentru a evita atacul de coropişniţă, în gunoi se pot pune momeli toxice. Recomand o metodă ecologică şi eficientă: peste gunoiul din interiorul tocului se pune o plasă de ţânţari din sârmă (plasa din material plastic nu este indicată, deoarece acţionează ca un izolator între gunoi şi amestecul de pământ). Marginile plasei se ridică pe lângă toc (20 cm).

 

Substratul nutritiv

Amestecul de pământ pentru semănat se poate cumpăra sau se poate produce acasă, având următoarea compoziţie: mraniţă, turbă, pământ de ţelină sau de grădină şi nisip. Întrucât turba are un pH acid, trebuie achiziţionată turbă cu pH-ul corectat.

Pământul de ţelină rezultă din decopertarea terenurilor înţelenite pe o adâncime de 15-20 cm, iar brazdele obţinute se păstrează timp de un an pentru a se descompune.

Toate componentele se cern, se amestecă şi se dezinfectează cu diferite produse (precum Basamid granule, Vydate etc). Amestecul de pământ se introduce în răsadniţă atunci când gunoiul începe să fermenteze şi când ramele sunt aburite. Grosimea amestecului de pământ este cuprinsă între 5 şi 15 cm, în funcţie de perioada de păstrare a plantelor în răsadniţă.

Apoi, amestecul de pământ se udă bine, se tasează uşor şi se lasă până când temperatura substratului ajunge la 18-20 °C, după care se poate trece la semănat.

Orice fermier care-şi produce singur răsadul trebuie să aibă cel puţin un termometru în solar (recomandat fiind termometrul care înregistrează cele mai ridicate, respectiv cele mai scăzute temperaturi).

Semănatul răsadurilor

Mai întâi, substratul se udă şi se tasează uşor. Rândurile se trasează prin apăsare uşoară cu ajutorul unei stinghii din lemn (sau riglă), cu grosimea de 0,5 cm şi cu lungimea aproape egală cu lăţimea tocului răsadniţei. Distanţa între rânduri este de 5 cm.

Semănatul se face manual sau cu diferite semănători. Pentru tomate, ardei, vinete etc. recomand semănatul cu ajutorul unui băţ cu vârful umed (băţul de frigărui este ideal). Seminţele se pun într-un recipient (de exemplu, un capac de borcan) cât mai distanţate, după care cu vârful băţului se ia câte o sămânţă care se aşază pe rând la distanţa de 0,5-1 cm una de cealaltă.

În final, plantele vor avea o bună răsărire şi răsadurile vor fi uniforme. Seminţele se acoperă cu un strat de nisip fin de 1-1,5 cm, iar pentru salată şi ţelină, de 0,5 cm. Folosirea nisipului prezintă unele avantaje: este un substrat steril liber de boli, reducând mult riscul bolilor care conduc la „căderea plăntuţelor”); nisipul păstrează mai bine umiditatea în substrat şi permite o mai bună aderenţă a seminţei cu solul.
După acoperirea cu nisip, se udă cu apă călduţă.

Repicatul şi îngrijirea răsadurilor constituie un alt capitol al tehnologiei de producere a răsadurilor.

Mihai CĂRBUNAR

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →