Viitoarea PAC îşi propune să apere modelul european (unul departe de a fi perfect creionat, care-şi caută arhitectura), menit să contribuie la creşterea coeziunii zonelor rurale şi la păstrarea vitalităţii şi a competitivităţii agriculturii europene. Bine caligrafiat!
În fapt, sectorul agricol european încă nu este capabil să asigure fermierilor furnizarea de alimente de calitate şi cu preţuri decente pentru cetăţeni. (De unde atâta decenţă într-o piaţă acerbă şi dezarticulată!?). Agricultorii stau în faţa unor dezavantaje concurenţiale majore pe piaţă, a unor practici comerciale neloiale, a eurobirocraţiei, un fenomen ceva mai rafinat, iar paşii către echitate şi concurenţă loială sunt greu de făcut.
De asemenea, garantarea securităţii şi siguranţei alimentare pentru cetăţenii europeni, cu produse superioare din punct de vedere calitativ şi la preţuri decente, este un deziderat ce va fi exportat şi în viitoarea PAC.
Ce trebuie să facă Preşedinţia României la Consiliul UE în domeniul agriculturii?
Aşa cum rezultă din program, principala prioritate o reprezintă gestionarea negocierii pachetului legislativ prilejuit de reforma PAC, în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, la pachet cu discuţiile privind procesul de modernizare şi simplificare a PAC. Va trebui să asigure măsurile privind protecţia plantelor şi a produselor vegetale, să promoveze dezvoltarea infrastructurii fitosanitare la nivelul statelor, în contextul implementării noii legislaţii (sănătatea plantelor şi controale oficiale), mai cu seamă că 2020 este declarat Anul Internaţional al Sănătăţii Plantelor.
România trebuie să asigure dezbateri privind măsurile de încurajare a producţiei de plante proteice, obiectivul vizând necesitatea asigurării independenţei UE privind producţia de proteine vegetale, dar să susţină şi propunerea de Directivă privind practicile comerciale neloiale, pentru consolidarea veniturilor şi a poziţiei fermierilor în cadrul lanţului comercial agroalimentar.
În contextul actual critic al schimbărilor climatice şi al incidenţei bolilor la animale, biosecuritatea este unul dintre principalele subiecte în atenţia serviciilor veterinare europene. În plus, bioeconomia, inovarea şi cercetarea în agricultură se vor regăsi pe agenda de lucru la nivelul Consiliului UE în primul semestru din 2019.
Dacă vorbim de bugetul PAC 2021-2027, trebuie amintit că în Declaraţia comună, reprezentanţii Camerelor Agricole şi ai organizaţiilor fermierilor din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, care au participat în luna decembrie 2018 la evenimentul LAPAR intitulat „Reuniunea Celor Trei Mări”, susţin că proiecţia bugetară europeană ar trebui menţinută cel puţin la nivelul actual, incluzând fondurile de dezvoltare rurală. Este necesar să se armonizeze amploarea ajutorului de stat în întreaga UE pentru a asigura condiţii echitabile între statele membre. De unde se vede că UE este o construcţie dizarmonică! Si-i adevărat!
Tot la „Reuniunea Celor Trei Mări” s-a spus că noua PAC ar trebui să promoveze utilizarea instrumentelor agricole de precizie, cum ar fi datele prin satelit, utilajele cu tehnologii avansate, reţelele de senzori şi alte instrumente. Să sprijine fermierii în demersurile lor de tehnologizare a fermelor.UE ar trebui să promoveze evaluarea riscurilor care să echilibreze conservarea mediului cu necesitatea economică pentru asigurarea unei înalte productivităţi.
De asemenea, definirea termenului de „fermier autentic” va avea o importanţă deosebită în contextul noii PAC, pentru a asigura un tratament transparent şi egal în domeniul agriculturii din fiecare stat membru, din punct de vedere al creării unui sistem de plăţi practic. Această definiţie să rămână la latitudinea fiecărui stat membru, pentru a asigura condiţii echitabile şi egale de concurenţă pentru toţi agricultorii din piaţa unică europeană.
{i, nu în ultimul rând, reprezentanţii la “Reuniunea Celor Trei Mări” au decis că este obligatoriu să se stabilească un procent egal de cofinanţare a măsurilor aferente celui de-al doilea pilon.
Între Directiva practicilor neloiale şi… cormorani!
Aşadar, o agendă europeană destul de încărcată! Dar se pare că priorităţile României în domeniul pescuitului în mandatul preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene ar fi altele: „cormoranii care fac baie în piscine”! Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât”, fapt ce l-a făcut pe venerabilul filosof Mihai {ora să plângă „văzând ce şerpi şi broaşte le ies pe gură la Bruxelles” oficialilor români prezenţi în Parlamentul European!
Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)
