În continuare, statele membre vor lansa campanii de informare destinate publicului, vor efectua anchete anuale, vor pregăti planuri de urgenţă, exerciţii de simulare şi planuri de acţiune în vederea eradicării acestor organisme dăunătoare.
Comisarul Vytenis Andriukaitis, responsabil cu sănătatea şi siguranţa alimentară, a salutat adoptarea acestei liste.
Impactul asupra culturilor agricole
Selectarea organismelor dăunătoare se bazează pe evaluarea efectuată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, care ia în considerare probabilitatea răspândirii şi a stabilirii acestor organisme dăunătoare, precum şi consecinţele lor pentru Uniune. De asemenea, au fost luate în considerare punctele de vedere ale unui Grup special de experţi, precum şi feedback-ul publicului, oferit prin intermediul portalului dedicat, pentru o mai bună legiferare.
Noua metodologie demonstrează, de exemplu, că bacteria Xylella fastidiosa, organismul dăunător cu cel mai mare impact asupra culturilor agricole, inclusiv asupra celor fructifere, ar putea cauza pierderi anuale ale producţiei în valoare de 5,5 miliarde de euro, putând afecta 70% din valoarea producţiei măslinilor bătrâni (peste 30 de ani) din UE şi 35% din valoarea producţiei măslinilor mai tineri, în cazul în care bacteria s-ar răspândi în întreaga UE. În plus faţă de impactul direct asupra producţiei, organismele dăunătoare produc efecte indirecte semnificative asupra unei game largi de sectoare economice din amonte şi din aval. De exemplu, dacă gândacul asiatic s-ar răspândi în întreaga UE, mai mult de 5% din totalul arborilor în picioare din mai multe specii forestiere ale UE, cum ar fi arinul, frasinul, fagul, mesteacănul, ulmul, arţarul sau platanul, ar dispărea. Valoarea acestor copaci este evaluată la 24 miliarde de euro, iar impactul economic asupra sectorului forestier ar putea atinge 50 de miliarde de euro.
Danezii reduc consumul de antibiotice
În următorii patru ani, crescătorii danezi de porci va trebui să-şi diminueze consumul de antibiotice cu 2% în fiecare an şi să elimine complet utilizarea oxidului de zinc în scop medicinal. Aceste măsuri au fost propuse chiar de către ministrul Mogens Jensen, care s-a bucurat de sprijinul larg al partidelor politice, care au votat în masă pentru reducerea cu opt procente a consumului de antibiotice în sectorul creşterii suinelor până la sfârşitul anului 2022. Acest obiectiv a fost recomandat de Consiliul Medicilor Veterinari. Crescătorii de porci danezi au reuşit să reducă în mod semnificativ utilizarea antibioticelor de-a lungul anilor, fiind acum cu 28% sub pragul înregistrat în 2009. S-a decis, de asemenea, că nivelurile ţintă vor continua să fie calculate în kilograme substanţă activă, ca şi înainte, dar în acelaşi timp se va face un calcul pe doză.
În 2018, consumul de antibiotice în ceea ce priveşte dozele zilnice definite pe animale a scăzut cel mai mult în fermele de curcani (cu 13,4%), în timp ce în sectorul creşterii viţeilor utilizarea antibioticelor a înregistrat un declin de 5,4%, iar în sectorul de creştere a porcilor scăderea a fost de numai 0,4 procente.
OBSERVATORUL PIEŢEI VINULUI
Comisia Europeană a lansat oficial, la începutul lunii noiembrie, noul observator al pieţei vinului, instrument care îşi propune să asigure o mai mare transparenţă acestui sector important al agriculturii europene, oferind periodic analize pe termen scurt cu privire la preţuri, producţie şi schimburi comerciale. Acesta va acoperi toate soiurile de vin – roşu, alb, rose -, precum şi vinurile protejate în conformitate cu schemele de indicaţie geografică: denumire de origine protejată (DOP) şi indicaţie geografică protejată (IGP).
Uniunea Europeană este cel mai mare producător de vin din lume, fiind responsabilă pentru 65% din producţie şi 70% din exporturile la nivel mondial.
Un consiliu de administraţie compus din experţi ai pieţei vinului se va reuni în mod regulat pentru a analiza evoluţia sectorului, după modelul deja implementat în celelalte sectoare de interes, respectiv lapte, carne, cereale, zahăr şi legume-fructe. Observatorul din sectorul fructelor şi legumelor a fost înfiinţat pe 18 octombrie a.c.. CE a conceput aceste observatoare pentru a ajuta sectorul agricol european să facă faţă mai eficient volatilităţii pieţei şi să asigure mai multă transparenţă.
Vytenis Andriukaitis: „Sănătatea plantelor a reprezentat o prioritate a mandatului meu în ultimii cinci ani. De aceea sunt deosebit de încântat că mandatul meu include această prioritizare care va ajuta UE şi statele membre să îşi sporească gradul de pregătire şi să acţioneze rapid împotriva unor organisme dăunătoare ale plantelor extrem de periculoase, precum şi să contribuie la Pactul ecologic european, protejând biodiversitatea noastră, ecosistemele naturale şi agricultura din UE”.
Articol publicat în revista Ferma nr. 20/247 (ediţia 15-30 noiembrie 2019)
