Primăvara aceasta este atipică față de anii precedenți. Un complex de factori, la care se adaugă umiditatea mare a solului, favorizează atacul larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) la cereale.

Anii trecuți, la început de primăvară, primii dăunători de sezon problematici erau gărgărițele tulpinilor rapiței (Ceutorhynchus napi) și, mai recent, gărgărițele tulpinilor verzei (Ceutorhynchus pallidactylus). Dar în această primăvară situația este diferită.

Primăvară atipică în agricultură

• Umiditate crescută. Au fost multe precipitații în toamnă, a plouat și a nins în primele două luni ale anului, deci rezerva de umiditate a solului s-a refăcut, ba chiar este în exces în unele zone ale țării.
• Monocultura. În ultimii doi-trei ani, fermierii au crescut suprafețele semănate cu grâu și orz de toamnă, ceea ce înseamnă că automat a crescut și suprafața semănată în monocultură sau în rotații scurte.
• Lipsa tratamentului semințelor. În același timp, nu s-a mai acordat autorizare temporară pentru tratamentul semințelor de grâu sau de orz cu neonicotinoide, insecticide sistemice care se translocă în plante după răsărirea acestora și asigură o protecție timp de câteva săptămâni împotriva dăunătorilor de sol.
• Fertilizare deficitară. Mai mult decât atât, odată cu creșterea prețului îngrășămintelor, majoritatea fermierilor au redus dozele de substanță activă, fiind în imposibilitatea financiară de a aplica o fertilizare ca la carte.
• Semănat tardiv. Și pentru ca tacâmul să fie complet, nu toți au putut semăna cerealele în perioada optimă, ca urmare a ploilor survenite în a doua parte a lui octombrie, în majoritatea regiunilor țării. Unii au semănat grâul pe zăpadă, chiar la început de ianuarie.

Condiții perfecte pentru atacul larvelor de Zabrus

Toate aceste aspecte pot să fie premisele pentru o „furtună perfectă” în această primăvară. Și ea are nu nume: gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Deci în primăvara anului 2026, „s-au aliniat astrele” pentru acest periculos dăunător al cerealelor.

În ultimii ani, în sudul, sud-estul și vestul țării, fermierii au observat o intensificare a atacului larvelor gândacului ghebos. Atacul are loc sub formă de vetre, adică zone unde plantele de grâu sau de orz au fost distruse.

Larvele acestei specii „iubesc” umiditatea mare a solului. Când solul este mai uscat, nu se mai găsesc la suprafață, dar condițiile de mediu din această primăvară sunt perfecte pentru dăunător în toată țara.

Opțiunile pentru tratament sunt limitate

Problema este că nu există nici multe alternative pentru tratamente în vegetație, atunci când atacul e identificat. Mai mult decât atât, în sud și sud-est, ca urmare a umidității ridicate a solului, fermierii nu pot intra în câmp cu mașini de tratat (sau autopropulsate) pentru tratament.

O soluție ar fi dronele agricole, dar câți fermieri își permit așa ceva în momentul de față?

Problema este complicată, iar riscul pentru a se produce pagube de producție va fi ridicat în lunile martie și aprilie, în multe zone din țară.

Fermierii au rămas ”descoperiți” în fața insectei!

S-a ajuns în această situație din ignoranță. Cu câteva decenii în urmă, gândacul ghebos era unul dintre cei mai periculoși dăunători ai cerealelor de toamnă, când erau atacate și peste un milion de hectare.

Uneori fermierii trebuiau să semene din nou cerealele, toamna târziu. Dar cercetarea agricolă din România a găsit soluții pentru protecția acestor culturi, prin generalizarea tratamentului semințelor cu un insecto-fungicid.

De la situația în care cultura grâului de toamnă era o loterie, s-a intrat într-o nouă eră, când plantele erau protejate și cultura reușea din prima. Ulterior, multe substanțe active au fost retrase fără a fi înlocuite cu altele noi.

Am ajuns, așadar, la situația din prezent în care fermierii nu au la dispoziție substanțe active sistemice pentru tratamentul semințelor. Și asta într-un an cu condiții favorabile pentru manifestarea atacului larvelor gândacului ghebos!

 Ar fi și o speranță…

Septembrie 2025 a fost o lună secetoasă, la fel ca și iulie-august, existând posibilitatea ca insectele adulte să fi ieșit mai târziu din diapauza estivală. În vara trecută, fermierii au observat mulți gândaci gheboși pe spicele de grâu.

Ulterior, aceștia s-au ascuns în crăpăturile solului și au intrat în diapauză estivală, din care au ieșit, teoretic, în septembrie, consumând boabele de grâu rămase după recoltare și apoi au depus ouăle în sol. În manualele de entomologie agricolă se menționează că dacă în septembrie umiditatea solui este redusă, insectele ies mai târziu din diapauza estivală, adică în octombrie, dar cu o prolificitate mai scăzută (depun mai puține ouă).

Dar asta depinde și de numărul de insecte adulte existente în vară și care ies toamna din diapauză. Fiindcă dacă sunt foarte multe insecte adulte, chiar dacă au prolificitate redusă, putem să avem multe larve în a doua parte a toamnei sau în primăvară.

CE POT FACE FERMIERII?

Monitorizarea câmpului, în luna martie și chiar la începutul lui aprilie. Sunt perioadele în care plantele de grâu sunt cele mai expuse. Dacă nu pot intra în câmp, să monitorizeze cu ajutorul dronelor (cine le are). Acolo unde se depistează vetre de atac, să încerce să intervină.

De asemenea, se pot realiza hărți cu vetrele de atac și pe baza acestora să planifice structura culturilor pentru anul viitor, evitând amplasarea cerealelor pe zonele unde s-a manifestat atacul ridicat.

Este recomandată și distrugerea samulastrei de grâu din cultura de rapiță, care poate găzdui larvele gândacului ghebos.

În concluzie, dacă există hrană și condiții favorabile de mediu, populațiile acestei specii prosperă. Iar în acest an au hrană din belșug (suprafețe mari cu cereale de toamnă) și condiții ideale de mediu (umiditate ridicată a solului).