De câteva sezoane, fermierul mureșan Petru-Mihai Pustai din satul Pârâu Crucii, comuna Râciu, a făcut pasul spre prelucrarea minimă a solului.
„Lucrez în sistemul de lucrări minime de vreo trei ani”
Însămânțăm direct păioasele (grâu, orz și triticale), undeva la vreo 40 ha. Acum testez o mașină care seamănă direct și nu mă prea uimește, pentru că nu face față resturilor vegetale și umidității. În ultimele două săptămâni ne-a plouat undeva la 80 de litri, terenul e umed și plin de masă vegetativă secundară rămasă de la porumb, care diminuează din calitatea semănatului”, ne spune nemulțumit.
Urcat pe tractor, fermierul a oprit lucrarea pentru a pregăti patul germinativ cu Gruberul și sapa rotativă.
„GRUBĂRIM” TERENUL
Cultivatorul pune mare bază pe… „grubărit”! Folosește utilajul ori de câte ori este nevoie. „Gruberul prelucrează solul pe verticală până la o adâncime standard de 30-35 cm (însă noi nu mergem decât până la vreo 25 cm), încorporează resturile vegetale până la 10 cm, dar nu întoarce brazda ca plugul. E o lucrare minimă, cu consum redus de energie și combustibil, de piese și timp”, explică fermierul.
6 SECRETE ALE CAMPANIEI LA PĂIOASE
prelucrare minimă a solului;
semănat întârziat (pentru a evita atacul dăunătorilor);
densități mărite; 300 kg/ha la grâu și triticale și 250 kg/ha la orz;
accent sporit pe planta principală (pentru a nu mai aștepta înfrățirea);
tratament cu pachetul tehnologic Falcon Pro (erbicidul Sekator Progress OD și fungicidul Falcon Pro), o singură aplicare în faza de stindard și burduf;
fertilizare chimică echilibrată: NPK triplu 15.
SEMĂNATUL TARDIV SCUTEȘTE CHELTUIALA CU TRATAMENTELE
Până la primăvară, Petru-Mihai Pepe Pustai nu va mai interveni în câmp. „Tratamente de toamnă nu vom face, că am semănat întârziat păioasele. Sperăm să nu avem probleme cu musca cerealelor, că va fi frig la răsărirea plantelor, în schimb vom monitoriza bolile care depind de nivelul de precipitații și de temperatură”, explică fermierul.
RECOLTA UNUI SEZON RODNIC
Petru-Mihai Pepe Pustai cultivă aproape 140 ha şi creşte 181 de văcuțe din rasa Bălţată Românească. Ne spune că a încheiat un an rodnic. „Pe partea de porumb siloz ne-am încadrat undeva la 55-60 t/ha, iar în ceea ce privește porumbul boabe, unde mai avem de recoltat câteva hectare, vom închide recolta pe fermă pe 9.700 kg/ha. De asemenea, am obținut producții medii de 7 tone la orz, 7,5 tone la triticale și de 7,2 la grâu”, raportează bucuros.
PROFITUL SE OBȚINE CU CHELTUIALĂ CU SUBȚIRE
„La tehnologia pe care am aplicat-o, nivelul de producție, atât la porumb, cât și la păioase, a fost mai mult decât satisfăcător. Să obții 9,7 tone producție de porumb, raportată la o investiție de maxim 3.000 de lei/ha, să ai o cheltuială de 2.500 lei la păioase și să recoltezi peste 7 tone/ha, eu zic că e bine!”, explică tânărul.
Producția de orz și triticale a stocat-o pentru consumul animalelor, iar recolta de grâu a valorificat-o pentru plata inputurilor. S-a ferit să rămână cu datorii din anii precedenți, are doar ratele curente la termenele stabilite.
DOUĂ DINTRE PROBLEMELE ZOOTEHNIEI
„Pe partea de animale avem două probleme principale: valoarea scăzută a laptelui livrat și prețul mic la predarea tăurașilor îngrășați. „Eu livrez zilnic la fabrică 1.200 de litri de lapte și primesc 2,25 lei/l. Vând exemplare superbe la greutăți medii de 540 kg cu prețul de 12,50 lei/kg și vaci de 875 kg de propuse la reformă la 9 lei”, susține crescătorul din Mureș.
UN ROBOT NUMIT DORINȚĂ
Ferma din Pârâu Crucii are nevoie de retehnologizare: „Ca urgență pentru partea de zootehnie mi-ar mai trebui un trailer de transport baloți. Apoi, caut un consultant cu rată înaltă de succes, pentru că îmi doresc să fac un proiect pe DR 20 prin care să dotez ferma cu un robot de alăptat vițeii și un utilaj de recoltat furaje pentru însilozare”.
Petru-Mihai Pustai a renunțat la arătură. Vezi cum a reușit să înfiinţeze culturile de toamnă cu costuri minime schimbând tehnologia!
