În public l-am recunoscut doar pe Nelu Cioroianu, vicepreşedinte Asociaţia Fermierilor din România, care a pus întrebări pertinente şi a venit cu propuneri interesante. Ceea ce înseamnă că şi alţi fermieri ar fi găsit ceva de spus sau pur şi simplu de întrebat. Totuşi, Aula Magna a ASAS aproape s-a umplut cu lumea bună din acest sector. Oameni uriaşi precum Gheorghe Ittu sau profesorul Valentin Roman. Chiar şi MADR a trimis un secretar de stat cu un mesaj al ministrului Petre Daea, ceea ce e mai mult decât a fost în ultimii ani.
Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române, dar şi noul director general al INCDA Fundulea, Pompiliu Mustăţea, au luat loc în prezidiu înainte ca academicianul Nicolae Săulescu să modereze sesiunea de prezentări. Am asistat la prezentarea celor 11 referate care au avut loc în plenul sesiunii şi mi-am aruncat ochii pe cele 42 de referate afişate ca postere. Îmbucurător e faptul că şi mai tinerii cercetători au prezentat o parte dintre aceste referate.
Cercetarea se face pentru fermieri, dar interesul acestora e cel puţin suspect de slab
Teme interesante, de actualitate pentru fermierii care nu şi-au găsit timp să participe, fiind probabil ocupaţi cu depunerea cererilor unice. Ar fi avut ce asculta, atât despre cum să amelioreze procentul de proteină în boabele de grâu sau să afle despre noile soiuri de orz de toamnă Onix şi Gabriela, create de INCDA Fundulea, dar şi despre combaterea răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll). Emil Georgescu, cel care a condus această temă de cercetare, era în sală şi ar fi putut fi „muls” de informaţii, mai ales că, nu cu multă vreme în urmă, a fost singurul cercetător de la noi care a participat la congresul mondial al entomologilor.
Chiar şi despre manifestarea ruginii galbene la cultura grâului sau despre soiul semiprecoce de soia Fabiana F ori pur şi simplu despre hibrizii noi de floarea-soarelui rezistenţi la erbicide de tip imidazolinone şi sulfonilureic creaţi la INCDA Fundulea s-ar fi putut întreba ce şi cum.
Chiar şi lucrările prezentate în postere au trezit atenţia celor prezenţi. „Potenţialul unor soiuri noi de orz şi orzoaică de toamnă sub aspectul calităţii tehnologice pentru producerea malţului”, studiu efectuat la INCDA Fundulea, cred că ar fi stârnit un real interes printre cei care caută soluţii cât mai eficiente pentru culturile lor. Sau studiile privind agrofitotehnia cum ar fi „Influenţa sistemului de fertilizare şi de lucrare a solului asupra producţiei şi cantităţii de proteine la cultura de mazăre de la SCDA Turda” sau „Influenţa plantei premergătoare asupra relaţiei dintre producţie şi componentele acesteia la cultivarea de grâu de toamnă”.
Dar poate că mediul academic este un pic prea pompos pentru fermieri. Sunt convins că fermieri mari precum Lucian Buzdugan, Viorel Nica sau Gavrilă Tuchiluş vor avea o prezenţă mult mai numeroasă la „Ziua Grâului şi a Orzului” de la Fundulea. Aşa cum am observat an de an. Abia acolo, în câmp, fermierii se simt mult mai aproape de cercetători!
Petre Daea face şi tace în deblocarea cercetării. Nu promite, ci caută soluţii, cum spune dumnealui. Să sperăm că anul viitor sesiunea va fi mai vie. Mai ales că cercetătorii tineri au înţeles rostul şi sădesc sub lupă viitorul agriculturii româneşti!
Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie 2017)
