APPR a militat constant şi a participat activ, pe perioada ultimilor trei ani, la consultările organizate de MADR pentru formularea şi aprobarea unui cadru legislativ care să furnizeze soluţii capabile să asigure stabilitatea veniturilor agricultorilor, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă şi competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat. Este nevoie de dezvoltarea unei plase de siguranţă la nivel naţional, unui instrument de protejare a fermelor împotriva riscurilor majore, valorificând oportunităţile oferite în cadrul Planului Naţional Strategic PAC. Acesta ar trebui să fie un instrument transversal, care să acopere sectorul zootehnic şi vegetal prin compensarea pierderilor economice catastrofice din cauza apariţiei unui incident de mediu sau sanitar (focar de boli), cu o componentă sistemică, neacoperite prin alte mijloace (cum ar fi sistemul de asigurări facultative sau bugetul ANSVSA).
După cum indică studiile şi modelele de bune practici internaţionale, România este expusă unor riscuri climatice sistemice ridicate în comparaţie cu alte ţări europene (în special cu secete – cu extinderea fenomenului de deşertificare, îngheţ, grindină şi inundaţii), ceea ce duce la o volatilitate extrem de ridicată a producţiei la toate culturile agricole (de două ori mai mare decât media UE)[1]. În majoritatea scenariilor de schimbări climatice, intensitatea şi frecvenţa evenimentelor meteorologice extreme vor creşte în viitor, ceea ce implică costurile mărite ale daunelor, cu excepţia cazului în care se iau măsuri mai proactive de gestionare a riscului de dezastre[2].
Pierderile ca urmare a riscului de secetă duc la alocări neplanificate de fonduri din bugetul de stat în vederea ajutorării fermierilor ce suferă pierderi financiare semnificative. În 2020, seceta a afectat aproximativ 75% din suprafaţa agricolă a ţării. Ţinând cont de situaţia de urgenţă, Guvernul a alocat aproximativ 200 milioane euro în vederea limitării impactului asupra sectorului agricol, reuşind să compenseze doar o parte din pierderi. În 2022, efectele acestui fenomen au fost la fel de devastatoare.
APPR subliniază concluzia că reducerea/dispersia adecvată a riscului este cheia pentru minimizarea problemelor legate de accesibilitatea asigurărilor sau preocupările de solvabilitate şi îndeamnă decidenţii politici să-şi asume o abordare integrată, cu următoarele avantaje:
- micşorarea presiunii pe bugetul de stat şi eficientizarea procesului de subvenţionare din agricultură;
- garantarea unui volum de prime care să asigure dispersia riscului;
- asigurarea continuităţii managementului riscurilor în agricultură într-un mod uniform, pe un termen lung prin optimizarea proceselor (risc management şi control), produselor (irigaţii, prevenirea/combaterea deşertificării şi asigurari) şi serviciilor (digitalizare, simplificarea despăgubirilor etc.).
APPR salută încă o dată această iniţiativă complementară subvenţionării primelor de asigurare facultativă şi reiterează angajamentul membrilor săi de a-şi oferi expertiza şi de a contribui constructiv, în cadrul dialogului civil, la soluţii pe care le consideră vitale pentru creşterea capacităţii de producţie a României prin reducerea sau compensarea efectelor riscurilor climatice.