România dispune de aproximativ 5 milioane hectare de pajişti permanente. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 62,5% din suprafețele respective prezintă pericolul de eroziune. Cum poate fi stopat fenomenul?

În zona de silvostepă acţionează puternic fenomenele de eroziune, de alunecare şi de sărăturare, influenţând foarte mult producţia de furaje.

În regiunea Moldovei, vegetația ierboasă de pe suprafețele expuse la procesul de eroziune (peste 50% din suprafață) este alcătuită din pajiști aflate în diverse stadii de degradare, iar structura covorului vegetal este slab reprezentată, cantitatea de biomasă produsă fiind sub o tonă/ha/an – se arăta, în cadrul evenimentului cu participare internațională ”Ziua porților deschise”, organizat, în ziua de 5 iunie 2025, de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui.

Terenurile marginale, readuse în circuitul agricol

Specialiștii prezenți la Vaslui au mai atras atenția asupra faptului că, mai ales în zona de silvostepă, până nu devine prea târziu, se impune luarea unor măsuri hotărâte de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe pajişti, în anumite situaţii fiind absolut necesar ca pajiştile permanente degradate să fie transformate în pajişti temporare.

”Astfel, pajiştile permanente degradate, denumite şi terenuri marginale sau zone marginale, pot fi readuse în circuitul agricol normal, putând acumula o cantitate mai mare de biomasă și având chiar o capacitate deosebită de a sechestra o cantitate mai mare de CO2, prin sistemul radicular dezvoltat la nivelul solului și a biomasei aeriene. (…)

Evident, pentru a obține rezultate performante este necesară și aplicarea unor măsuri tehnologice adecvate, pe care noi le putem pune la dispoziție”, menționa Simona Dumitriu, director al SCDP Vaslui.

Această biomasă (a pajiștilor temporare – n.r.) poate fi folosită în diverse scopuri: furaj destinat animalelor din fermele zootehnice, biocombustibil regenerabil, compost utilizat la îmbunătățirea cu materie organică a terenurilor agricole sau a altor suprafețe cu probleme, etc. – SIMONA DUMITRIU, Director al SCDP Vaslui

Pajiştile temporare sunt o soluție

Specialiștii au mai atras atenția asupra unor condiții minime care permit sau chiar impun demararea desțelenirii pajiştilor permanente și transformarea acestora în pajişti temporare, cu scopul principal de eliminare a pericolului degradării (inclusiv prin eroziune).

De exemplu, pajiștile în pantă care pe mai mult de jumătate din suprafață nu sunt acoperite cu vegetație sau pajiștile care pe mai mult de trei sferturi din suprafață sunt acoperite cu un covor vegetal care are o valoare furajeră slabă ori este fără valoare furajeră. Pe aceste pajiști, fenomenul de eroziune a solului se poate declanşa foarte uşor.

”Cel mai important aspect care poate asigura reușita acțiunii de înființare a pajiştilor temporare este legat de știința de a alcătui amestecurile de graminee şi leguminoase perene.

Să nu uităm nici faptul că utilizarea semințelor speciilor de graminee și leguminoase perene furajere valoroase în vederea supraînsămânțării ori reînsămânțării pajiștilor permanente degradate, spre a îmbunătăți starea acestora, se suprapune cu Directiva UE 2078/92 privind practicile agricole durabile, care favorizează ameliorarea mediului și protecția resurselor naturale”, sublinia Mihai Stavarache, director științific al SCDP Vaslui.

Studiem proporția în care speciile Bromus inermis Leyss. și Onobrychis viciifolia Scop., cultivate singure sau în amestec, într-o pajiște temporară, protejează solul împotriva eroziunii – MIHAI STAVARACHE, Director științific SCDP Vaslui

Câmp experimental: însămânțarea pajiștilor degradate

Pentru a evidenția importanța și beneficiile majore ale utilizării amestecurilor autohtone de specii de plante furajere în acțiunile de îmbunătățire prin însămânțare/supraînsămânțare a pajiștilor degradate, SCDP Vaslui a demarat un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului (SCDCES) „Mircea Moțoc” – Perieni, jud. Vaslui.

În mod concret, se studiază influența pajiștilor temporare înființate cu două dintre speciile create la SCDP Vaslui-respectiv Bromus inermis Leyss. (Obsigă nearistată) și Onobrychis viciifolia Scop. (sparcetă), semănate singure sau în amestec, asupra scurgerilor lichide şi solide pe versanţi, în condiţiile din silvostepa Moldovei.

Cercetările fac parte din proiectul ADER 20.1.2 – Valorificarea superioară a terenurilor agricole supuse eroziuni prin conservarea resurselor de apă și sol în condițiile schimbărilor climatice, proiect condus de SCDCES și în care SCDP Vaslui are calitatea de partener.

Cercetarea românească în lupta cu deșertificarea pajiștilor: soluții pentru biodiversitate și adaptare la schimbările climatice

2 specii furajere autohtone în lupta cu eroziunea solului

”În câmpul experimental de la SCDP Vaslui au fost reabilitate 10 unităţi pentru controlul scurgerilor lichide şi solide de suprafață (unitățile fiind deja construite, dar abandonate în anii ’90). Am demarat lucrările și, deja, 4 unități sunt din nou funcționale, iar celelalte 6 vor fi operaționalizate în următorii 2 ani”, explica Mihai Stavarache.

Cercetătorul adăuga că în partea de est a țării sunt concentrate însemnate suprafețe de teren cu eroziune, de la moderată, la foarte puternică.

În arealul SCDP Vaslui, vegetația pajiștilor și a terenurilor agricole are o dezvoltare slabă, ”iar dacă în aceste perioade apar ploi torențiale (cum s-a întâmplat în luna noiembrie 2023 și în luna mai 2025), se înregistrează pierderi importante de sol prin șiroire sau chiar prin formarea de rigole.

Prin acest experiment, studiem proporția în care cele două specii, cultivate singure sau în amestec, într-o pajiște temporară, protejează solul împotriva eroziunii”, arăta specialistul.

Studiu: controlul scurgerilor lichide și solide

Prin intermediul parcelelor experimentale de control al scurgerilor lichide și solide, cercetătorii vasluieni continuă și în acest an verificările practice inițiate în anul agricol 2023-2024, cu scopul de a stabili cele mai eficiente sisteme de lucrări și tehnologii agricole, menite să minimizeze pierderile determinate de evoluția actuală a condițiilor climatice.

Măsurătorile privind scurgerile lichide și solide provocate de ploile torențiale se fac atât la nivel de parcelă, cât și în microbazinul hidrografic.

PAJIȘTILE DIN VASLUI, ÎN PERICOL!

În județul Vaslui, potrivit datelor oficiale, există 87.500 hectare cu pășuni și 9.700 ha cu fânețe.

În ultimii 35 de ani, ponderea suprafețelor afectate de eroziune a crescut în mod constant, unul dintre factorii favorizanți fiind acela că, în județ, o mare parte a suprafețelor cu pașuni și fânețe sunt amplasate pe versanți supuși procesului de desprindere, transport şi depunere a formațiunilor de sol, sub acțiunea apei şi a vântului.

un articol de PETRONELA COTEA MIHAI – redactor Radio România Iaşi