Cercetarea avertizează: riscăm ca din 50-60 de specii care există în covorul ierbos al celor 5 milioane de hectare de pajiști ale României, să se ajungă la 2-3 specii invazive și arbuști care nu mai au valoare economică.

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajiști (SCDP) Vaslui a organizat, pe 5 iunie, ediția a VI-a a „Zilei Porților Deschise”, structurată în două părți: analizarea câmpurilor experimentale și de ameliorare din zonele Solești și Moara Grecilor și, ulterior, prezentarea la sală a rezultatelor științifice din ultimul an și a noilor tematici de cercetare.

Între noutățile prezentate, s-au numărat:

• Demararea procesului de ameliorare la specia Lotus corniculatus L. (ghizdei);
• Limitarea scurgerilor lichide și solide de suprafață cu ajutorul pajiștilor temporare;
• Creșterea cantității de carbon sechestrat prin lucrări de supraînsămânțare pe pajiștile permanente degradate.

Toate acestea au pus în evidență speciile de graminee și leguminoase perene furajere ameliorate în cadrul stațiunii, respectiv Bromus inermis Leyss., Agropyron pectiniforme Roem. & Schult., Onobrychis viciifolia Scop. și Lotus corniculatus L.

Ameliorarea ghizdeiului pentru multiple întrebuințări

”Am reușit să înființăm un lot de Lotus corniculatus L. (ghizdei) și urmărim colectarea, evaluarea și păstrarea de material genetic și identificarea/studierea resurselor de progres genetic ca material inițial de ameliorare, în vederea creării de noi soiuri adaptate la condiţiile climatice locale şi actuale. (…) În momentul de față, în catalogul oficial al soiurilor din România, se găsesc 3 soiuri de ghizdei, Dacia 1, Doru și Măgurele 8”, transmitea Simona Dumitriu, director al SCDP Vaslui.

Vizăm însușiri favorabile pentru diverse moduri de folosire a Lotus corniculatus L. (ghizdei), precum: furaj de calitate superioară, benzi înierbate în livezi, fixare de carbon, rol antierozional, înverzirea de lungă durată a pajiştilor permanente degradate, etc. – SIMONA DUMITRIU, Directorul SCDP Vaslui

Instituția a trimis spre testare la ISTIS București un soi nou de Bromus inermis (Vaslui 9), iar ulterior va fi evaluat și un soi nou de Onobrychis viciifolia (Vaslui 10).

Cel mai bun depozitar de carbon în sol

Cercetările privitoare la creșterea cantității de carbon sechestrat la nivelul solului prin supraînsămânțarea sau reînsămânțarea pajiștilor permanente degradate situate pe terenuri în pantă supuse eroziunii au fost demarate anul trecut, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) București, prin proiectul ADER 15.3.4/14.07.2023.

Sunt testate 5 variante de lucru: abandon, recoltat prin cosit – varianta martor, supraînsămânțat cu Bromus inermis Leyss. 100%, Bromus inermis Leyss. 75 % și Onobrychis viciifolia Scop. 25; Bromus inermis Leyss. 50% și Onobrychis viciifolia Scop. 50%, recoltat prin cosit.

”După anul 2024, cel al supraînsămânțării, am constatat că în plante și în materia organică nedescompusă se află aproximativ 10% din rezerva totală de carbon de 16,50 t/ha, respectiv în plante 0,21 C t/ha (1,28 %) și în rădăcini 1,54 t C /ha (9,32 %).

Diferența de 14,48 t C /ha (89,40 %) a fost înmagazinată în sol sub formă de humus. Acest fapt arată că există o corespondență pozitivă între producția de plante, producția de rădăcini și cantitatea de carbon sechestrată”, menționa Mihai Stavarache, conducător de proiect și director științific al SCDP Vaslui.

2 măsuri urgente de reabilitare a suprafețelor

Vicepreședintele ASAS, Aurel Florentin Badiu, a evidențiat faptul că pajiștile sunt nu doar sursă pentru hrana animalelor, ci implică și alte aspecte importante care derivă din agroecologie și schimbările climatice.

Am intrat în secolul sinergismului. Dacă altădată tratam punctual o anumită problemă și discutam despre relația plantă/animal, acum deja discutăm mai complex: relația plantă – animal – mediu – om, și, în terminologia comunitară, vorbim despre o singură sănătate care le cuprinde pe toate. Asistăm la o schimbare a paradigmei de cultură – AUREL FLORENTIN BADIU

Expert în habitate de pajiști, pratologie, praticultură, montanologie și fost director general al ICDP Braşov, Teodor Marușca a punctat între altele două aspecte stringente pentru reabilitarea ecosistemelor praticole din România:

1. ”Ar trebui să lămurim care este proprietatea terenurilor agricole, deoarece în România este urgent ca inclusiv gospodarii care dețin pajiști să aplice o agrotehnică antierozională și să îmbunătățească pajiștile degradate care se găsesc la tot pasul.
2. Orice măsură trebuie să țină seama de schimbările climatice care vor fi din ce în ce mai active. Iar speciile de plante pe care le ameliorează SCDP Vaslui sunt tocmai cele mai rezistente la evoluțiile extreme ale vremii. Stațiunea trebuie susținută, în continuare”, semnala Teodor Marușca.

Avem impresia că noi putem împrumuta știință din exteriorul țării, dar să nu uităm niciodată că agricultura este știința la fața locului – TEODOR MARUȘCA, Fost director general al ICDP Braşov

Pajiștile, un tablou sumbru în peisajul agricol

Abandonul pajiștilor este un fenomen alarmant și trebuie să se intervină urgent, pentru ca România să nu piardă cele aproape 5 mil. ha de pajiști, o atât de importantă resursă economică și agroecologică – a semnalat Vasile Mocanu, creator de soiuri de plante furajere și fost director al ICDP Braşov:

”Toată lumea vorbește despre conservarea biodiversității, dar acest lucru nu ar trebui să însemne abandon și neîngrijire. Acest fond de aur al zootehniei este în pericolul de a se pierde, deoarece abandonul și neîngrijirea pajiștilor pot avea consecințe dramatice. De exemplu, de la 50-60 de specii care există în covorul ierbos, s-ar putea ca prin abandon să se ajungă la 2-3 specii invazive și arbuști care nu mai au valoare economică”.

Declinul zootehniei a accelerat degradarea pajiștilor

În jud. Vaslui, ”există 87.500 ha cu pășuni și 9700 ha cu fânețe. Din păcate, numeroase suprafețe sunt amplasate pe versanți supuși eroziunii, în ultimii 35 de ani. De aceea, semințele și tehnologiile puse la dispoziție de SCDP Vaslui sunt esențiale și, acolo unde s-au utilizat, situația pajiștilor s-a mai ameliorat.

Problema suplimentară este reducerea dramatică a activității zootehnice, cu consecințe negative asupra calității pajiștilor”, informa Gigel Crudu, director executiv al DAJ Vaslui.

Reprezentant al Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru”, institut care aparține Universității de Stat din Republica Moldova și membru de onoare al ASAS, Victor Țîței a relevat faptul că, acum, după 10 ani de colaborare cu unitățile de cercetare științifică pentru cultura plantelor din România, colecțiile de plante din Republica Moldova sunt îmbogățite cu specii noi și adaptate condițiilor de sol de peste Prut. Rep. Moldova are peste 300.000 ha de pajiști, circa 12% din teritoriul agricol al țării.