SCDP Vaslui are două noutăţi cu caracter de unicat la nivelul României: 1) unitatea este cooptată într-un proiect internaţional privind sechestrarea carbonului şi 2) va studia şi va ameliora o nouă specie de ghizdei.

”Pe lângă creaţiile ştiinţifice, îmbunătăţirea tehnologiilor pe probleme de mediu, se evidenţiază şi necesitatea de a răspunde prompt condiţiilor climatice specifice Podişului Central Moldovenesc, care reprezintă arealul de activitate al SCDP Vaslui. Mereu am discutat cu colegii de aici să aibă în vedere acele creaţii şi acele tehnologii care să înverzească partea aceasta de ţară. Practic, vorbim despre posibilitatea de a elimina sensibilitatea la uscare, fenomen care acum cuprinde tot mai mult acest ţinut. Se pare că există bune speranţe, odată cu introducerea noilor tematici de cercetare ştiinţifică, atât privitoare la sechestrarea carbonului, cât şi referitoare la cunoaşterea fenomenelor care se petrec la suprafaţa solului, la nivel de biomasă, precum şi în adâncime. Cercetarea de acest tip are caracter de unicat şi, dacă se va continua şi cu analize de calitate sol-plantă, vor putea fi oferite unele soluţii la problemele actuale, nu numai la nivelul României, ci şi la nivelul întregii Uniuni Europene”, arăta Valeriu Tabără, Preşedinte al ASAS.

Pierdere vs. acumulare de carbon în sol

”Acumularea de carbon din sol este influenţată în principal de clima regională şi de practicile de management. Pierderile importante de carbon sunt determinate de defrişări, incendii de vegetaţie, schimbări de utilizare a terenurilor şi eroziune. Pajiştile pot reduce scurgerea de suprafaţă cu 20% sau mai mult, comparativ cu terenurile arabile”, puncta Simona Dumitriu, Director al SCDP Vaslui.

Observaţii în câmpul experimental vasluian

Proiectul de creştere a cantităţii de carbon sechestrat la nivelul solului prin lucrări de supraînsămânţare sau reînsămânţare este coordonat de către Mihai Stavarache, director ştiinţific al SCDP Vaslui, partener 1 fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti. ”Alături de cuantificarea totală a carbonului şi a carbonului organic, ne propunem şi cuantificarea unor fracţii susceptibile a avea o sensibilitate sporită la practicile de management agricol şi implicit la tratamentele experimentale.

• Primul parametru se referă la carbonul biomasei microbiene (CBM), care reprezintă carbonul organic aferent întregii comunităţi de microorganisme din sol, fungi şi bacterii.
• Cel de-al doilea parametru se referă la carbonul activ/labil – carbonul organic oxidabil cu permanganat (POXC), relevant pentru circuitul biogeochimic al carbonului în sol.

De asemenea, se va estima şi activitatea potenţială a unei enzime extracelulare, implicată în descompunerea materiei organice, şi anume β-glucozidaza (reflectă calitatea şi cantitatea materiei organice)”, explica Mihai Stavarache.

Potrivit acestuia, până acum, determinările analitice realizate pe probele de sol prelevate din câmpul experimental înfiinţat de SCDP Vaslui au arătat existenţa unui sol cu însuşiri hidrofizice echilibrate, cu textura lutoasă, netasat în primii 10 cm şi slab tasat pe intervalul 10-20 cm, cu permeabilitate mare pe cele două adâncimi analizate.

60 de organizaţii/ferme în grupul ţintă al proiectului

SCDP Vaslui participă la proiectul „Horizon Europe Climate Farm Demo”, prin care unitatea va beneficia de o analiză multicriterială, de calculul gratuit al amprentei carbon, identificarea măsurilor care pot conduce la diminuarea amprentei carbon şi creşterea eficienţei activităţii. Proiectul are o durată de 84 luni (până la 30 septembrie 2029), fiind incluse un număr de 28 de ţări. România contribuie la formarea grupului ţintă cu un număr de 60 organizaţii, în principal ferme. Între cele patru entităţi participante din judeţul Vaslui, se numără şi SCDP Vaslui.

Noi plante furajere pentru înierbarea terenurilor degradate

O altă noutate remarcabilă a evenimentului ”Ziua porţilor deschise SCDP Vaslui” se referă la noile programe de ameliorare a plantelor furajere, adaptate la schimbările climatice, prin care să se îmbunătăţească furajarea animalelor şi posibilitatea de reconstrucţie ecologică, prin înierbarea terenurilor degradate cu noile soiuri.

Deja s-a demarat colectarea materialului genetic existent, studierea şi identificarea resurselor de progres genetic, ca material iniţial de ameliorare la specia Lotus corniculatus L. (ghizdei).

Pajiştile sunt ecosisteme cu o diversitate mare de specii ce oferă nenumărate servicii ecosistemice.-SIMONA DUMITRIU, Director SCDP Vaslui

Protejează solul împotriva eroziunii

”Ghizdeiul se întâlneşte, în ţara noastră, în flora spontană în condiţii ecologice extrem de variate, de la câmpie până la 1500 m altitudine sau mai mult, pe soluri acide sau slab salinizate, sărace, precum şi pe soluri fertile. Această plantă prezintă un interes deosebit pentru noi datorită creşterii sale în toată perioada activă de vegetaţie şi a masei mari de rădăcini, ce cuprinde un volum apreciabil de sol, ghizdeiul evidenţiindu-se printr-o capacitate mare de a proteja solul împotriva eroziunii”, menţiona Simona Dumitriu.

Concomitent, sunt continuate programele de ameliorare la gramineele şi leguminoasele perene pentru pajişti, considerate o materie primă pentru industria de producere a laptelui, cărnii şi a altor produse zootehnice.

3 PROIECTE PRIN PROGRAMUL ADER 2023-2026

1. ADER 15.3.4 – Creşterea cantităţii de carbon sechestrat la nivelul solului, pe pajiştile permanente degradate situate pe terenuri în pantă supuse eroziunii, prin lucrări de supraînsămânţare sau reînsămânţare;
2. ADER 15.1.1 – Cercetări privind obţinerea de noi soiuri de plante furajere la speciile de graminee perene (Festuca arundinacea, Festuca pratensis, Festuca rubra, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Phleum pratense, Bromus inermis) şi leguminoase perene pentru pajişti (Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia), adaptate la schimbările climatice, prin care să se îmbunătăţească furajarea animalelor şi crearea de noi posibilităţi de reconstrucţie ecologică prin înierbarea terenurilor degradate;
3. ADER 20.1.2. – Valorificarea superioară a terenurilor agricole supuse eroziunii prin conservarea resurselor de apă şi de sol în condiţiile schimbărilor climatice.

Ghizdeiul (Lotus corniculatus) se cultivă pentru nutreţ verde, semifân şi fân, având o valoare nutritivă ridicată, în amestecuri cu graminee, folosite la înfiinţarea pajiştilor temporare şi supraînsămânţarea pajiştilor naturale.