Aflat la Iași, la întâlnirea cu fermierii din zona Moldovei, organizată la începutul lunii octombrie 2014 de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR), ministrul Agriculturii Daniel Constantin a prezentat unele măsuri și direcții prioritare de susținere a agriculturii în următorii șapte ani, prevederi agreate, în general, și de către Comisia Europeană.
Fermele de familie, în clasa de mijloc a agriculturii
Între obiectivele majore se numără formarea unei clase de mijloc în agricultură, prin asociere și organizare, pentru creșterea randamentului la hectar. “Agricultura în România încă este polarizată, avem aproape 800.000 de fermieri care lucrează între 1 și 5 hectare. La polul opus, 1% dintre fermierii care cer sprijin de la APIA (11 mii de ferme) dețin jumătate din suprafața agricolă a țării. De aceea, sunt convins că este absolut necesar să susținem practic formarea acelei clase de mijloc pe care am numit-o Ferma de familie. Pentru aceasta, este nevoie de asociere, ca să comasăm terenurile agricole și să creștem randamentul muncii”, a declarat Daniel Constantin. Astfel au fost create două măsuri stimulative: începând din 2015 plata directă de la APIA va fi diferențiată pe două categorii, în funcție de suprafață, și a doua măsură, care va fi introdusă în anul 2016, vizează stimularea arendării terenurilor. “Din anul 2016 și până în anul 2020, cine intră în acest program, pe lângă plata cuvenită din vânzare sau pe lângă arendă, poate să primească în plus 120% din cât ar fi primit plată directă pe suprafața respectivă, corespunzător fiecărui an din perioada 2016-2020, cât este valabilă măsura”, a explicat ministrul Daniel Constantin.
Proiectele care integrează producția pot aduce finanțare nerambursabilă de până la 90% din valoarea investiției. “Am propus ca în cazul în care se creează cooperative, beneficiarul proiectului să primească în plus un procent de 20% nerambursabil, iar dacă este concomitent stimulată crearea de lanț scurt, să se adauge încă 20% susținere financiară nerambursabilă. Comisia Europeană a avut unele observații, în sensul că nu ar trebui să dăm 20 plus 20 procent nerambursabil, ci că ar trebui să integrăm cumva susținerea, spre a nu se ajunge la o sumă prea mare. Pe finalul lunii octombrie vom lămuri toate aceste mici nuanțe. Iar, susținerea, vă spun, dacă respectă principiile integrării producției și asocierii, proiectele de investiții ar putea fi susținute și cu 90% din valoare”, a adăugat Constantin.
Pe pilonul 1, prin noul PNDR, România poate redirecționa 13% din suma totală alocată plăților directe (1,4 miliarde de euro) către plățile cuplate. ”Din 2015, crescătorii de animale, pe lângă plățile clasice diferențiate astăzi pe carne și lapte, vor primi fonduri suplimentare. Exemplu concret, crescătorii de bovine – în 2014, dacă sunt pe zona de carne primesc 435 lei/cap. Cei care livrează și lapte, direct sau la procesatori, primesc acei 435 lei/cap la care se adaugă 20 euro/tona de lapte livrat. Din anul 2015, prin plățile cuplate pe care le-am notificat deja Comisiei Europene, la bovine, pentru sectorul producției de carne se acordă încă 300 euro/cap, iar pe zona de lapte, încă 250 euro/cap de animal”, a mai spus ministrul.
Scheme de minimis pentru investiții în genetica animală
Daniel Constantin a anunțat introducerea a două scheme de minimis pentru îmbunătățirea bazei genetice din zootehnie. “În exploatațiile cuprinse între 150 și 1000 capete, pentru fiecare 30 de ovine vom subvenționa 50% din berbecuții achiziționați pentru ameliorare genetică, în cuantum maxim de 2500 lei/exemplar. Berbecuții trebuie să fie din rase consacrate și vom face publică o listă cu aceste rase pe care noi le considerăm importante. Această șansă va fi acordată și crescătorilor de bovine, respectiv vom subvenționa cu 50% din cost, subvenție maximă de 5000 lei, achiziționarea de juninci pentru carne sau pentru lapte din rase consacrate. Vrem să îi ajutăm pe cei care dețin între 3 și 10 capete bovine să depășească pragul de 10 animale/exploatație, dar să fie aduse în ferme exemplare cu valoare genetică ridicată pentru o bună perspectivă în producția de lapte și de carne de vită”, sublinia ministrul agriculturii.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
SE REÎNFIINȚEAZĂ AGENȚIA NAȚIONALĂ A ZONELOR MONTANE
Odată cu adoptarea legii de reorganizare a Ministerului Agriculturii, se reînființează Agenția Națională a zonelor Montane. Aceasta înseamnă că Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați – CEFIDEC Vatra Dornei își va relua activitatea. Aria de cuprindere a acestei instituții publice este întreaga zonă muntoasă a Moldovei. CEFIDEC Vatra Dornei a fost desființată în anul 2010, după aproximativ 20 de ani de activitate. “Era nevoie să avem o nouă agenție specială pentru zona de munte, pentru că în ecuația noului PNDR zonele montane au o alocare financiară importantă și trebuie să le tratăm distinct, cu o strategie foarte bine pusă la punct”, a spus ministrul.
Potrivit datelor oficiale, populația din zona montană s-a redus constant, ajungând în anul 2011 la 3.270.793 locuitori față de 3.361.070 locuitori în anul 2005 (conform datelor furnizate de INS). Cea mai importantă reducere (16%), s-a înregistrat pentru categoria de persoane cu vârsta de până 19 ani, numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani crescând cu aproximativ 2,6%. O dovadă a îmbătrânirii populației din zonele montane, pe fondul plecării tinerilor la muncă în străinătate, reiese și din datele APIA, potrivit cărora aproximativ 60% dintre fermierii care au depus cereri de plată pentru plățile pe suprafață în 2012 au peste 60 de ani, în timp numai 8% dintre cei care au depus cereri la APIA au vârsta de până la 30 de ani.
