Agricultorii sunt nerăbdători să verifice plantele, să vadă cât de viabile sunt la reluarea ciclului vegetativ, să hotărască dacă vor întoarce culturile. În mod sigur, vor avea mult de lucru în primăvara care bate la uşă.
Trebuie spus că nici cele două luni de iarnă anteriore nu au fost blânde. Sunt zone unde au căzut cantităţi însemnate de precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă sau ninsoare, a îngheţat şi s-a făcut polei sau a apărut pericolul băltirilor, acolo unde temperaturile au fost ceva mai blânde.

CĂLĂRAŞI
“Să vedem ce rămâne viu în cultură”
În luna august anul trecut, AgroSîrbi Ciocăneşti Cooperativă Agricolă din judeţul Călăraşi s-a afiliat la Uniunea Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal în speranţa că vor munci şi vor vinde mai bine. Numai să aibă ce! În total, membrii cooperatori lucrează împreună o suprafaţă de teren de aproape 900 de hectare. Potrivit liderului Viorel Velicu, starea culturilor este mult diferită faţă de anii trecuţi, adică în general slabă. Nu-i nici un secret, principala cauză este seceta cumplită din toamnă. “Aşteptăm să se desprimăvăreze să vedem ce rămâne viu în cultură. Din toamnă am pus rapiţă şi grâu pe circa 40 la sută din suprafaţă, pe terenul rămas vom înfiinţa culturi de primăvară, în special floarea-soarelui şi porumb. Nu am întors nimic din ce am semănat, dar grâul este nerăsărit. La sfârşitul lunii ianuarie câmpul nu este acoperit cu plapuma acoperitoare de omăt, temperaturile sunt pe plus, încă nu e pericol de îngheţ, depinde cum va evolua vremea în continuare”, ne-a declarat Viorel Velicu. Acesta deţine o fermă în suprafaţă de 99 hectare şi se confruntă cu aceleaşi probleme. “Sunt destule produse pe piaţă recomandate de specialişti pentru revenirea culturilor – stimulatoare de creştere, suplimente nutriţionale…; degeaba. Ştiţi, e o vorbă: «O melodie bună la un mort nu-l poate trezi din pământ!»”, a concluzionat Viorel Velicu.

OLT
“Cel mai prost an din ultimii 45!”
Această declaraţie categorică îi aparţine lui Marin Rizescu, directorul executiv al Oltenia Cereal Nord Cooperativă Agricolă, structură ce lucrează aproape 18.000 de hectare. Acesta a continuată să explice: “Am făcut tot ce depinde de noi, însă în lipsa apei, toate eforturile noastre au fost zadarnice! La început nu s-a putut ara, unii dintre fermieri au lucrat cu consum foarte mare de combustibil pe hectar. După ce a plouat şi s-a mai înmuiat terenul, am putut executa ogoarele în condiţii mult mai bune”.
Cu toate acestea, a recunoscut că mai sunt, nu foarte mulţi, producători care au rămas cu lucrarea în urmă. Agricultorul oltean este convins că anii din urmă, 2017 şi 2018, au fost cei mai buni, însă se ştie că după vreme bună vine vreme rea. Şi invers! “La primăvară, când se va putea intra în câmp, vom recolta monoliţi şi vom putea lua o decizie privind viitorul culturilor. Cine se încumetă de pe acum să întoarcă, greşeşte!”, a susţinut Marin Rizescu.

Pe unele suprafeţe cultivate există riscul băltirii
“La această dată (ultimele zile ale lunii ianuarie, n.r.), în judeţul Olt plouă de 26 de ore. Sperăm să se oprească, pentru că există pericolul băltirii. Şi zăpada care a căzut în patru-cinci valuri – am avut un strat de zăpadă între 10 şi 30 cm grosine – s-a topit şi ar putea accentua fenomenul de băltire”, a precizat Ion Păunel preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Potrivit acestuia, mare parte din culturile de toamnă nu sunt aşa cum ar trebui să arate la perioada la care ne aflăm: “Avem mari suprafeţe cu grâu care nu a răsărit, boabele stau prizoniere în pământ, dar mai sunt şanse de revenire a culturii. Se pare că bolile nu au intrat în sămânţa care a fost încorporată sub brazdă în toamnă”.

BRĂILA
“Păioasele au intrat în iarnă… vai de capul lor!”
Nici producătorii agricoli brăileni nu sunt mulţumiţi de culturile înfiinţate în toamna trecută. “Cerealele păioase au intrat în iarnă… vai de capul lor! Un an prost, ce mai la deal, la vale! Culturile nu ne-au ieşit, arăturile de abia le-am făcut printre picăturile de ploaie, ne-a prins îngheţul… Ne bucurăm, dacă se poate spune aşa, că am rezolvat lucrările solului. Am arat din vară după porumb şi după floare, că trebuia să facem rotaţia culturii. Dar, greu de tot; am stricat două rânduri de fiare de plug, nu mai amintesc de consumul ridicat de motorină. În judeţ a plouat câteva zile şi câteva nopţi încontinuu, de s-a făcut polei, pentru că temperaturile au fost negative”, ne-a declarat Ion Sandu din comuna Tichileşti. Fermierul, om între două vârste, lucrează teren preluat în arendă în suprafaţă de circa 200 hectare. De fapt, specialistul cu tehnologia este fiul său Marian, de profesie inginer agronom. “Din toamnă avem semănate 20 ha cu orz şi 70 ha cu grâu. Nu ne-am complicat cu rapiţa, am cumpărat acum sămânţă să punem la primăvară. Vom mai semăna floare, porumb şi ceva mazăre”, a susţinut cultivatorul.

“Nu mai irig, că am plătit cât nu face!”
Când am adus vorba despre irigare, ştiind că Brăila este judeţul cu cea mai mare suprafaţă amenajată la irigat, în voce i-am simţit durerea. “Domnule, avem ceva irigabil, dar nu ne convine. Avem staţia de pompare în apropiere, lucrează două-trei ore! Apoi, să stai noaptea s-o păzeşti pe câmp nu este nici o sfârâială. Am irigat odată de pe canalul de aducţiune de la Termocentrală cu motopompa mea şi cei de la ANIF mi-au luat banii ca şi cum ar fi fost la staţia de pompare. La un tambur am plătit cât nu face! Cât au socotit ei! De atunci nu am vrut să ne complicăm! Noi am avea vreo 15-20 hectare în zona aia şi am putea să irigăm zi şi noapte, dar consider că este prea mare preţul!”, a explicat Ion Sandu. Acesta a continuat dând exemplul unui fermier din apropiere, Dobre îi spune, care are staţia de pompare de care s-a îngrijit şi a exploatat-o el aşa cum se cuvine, astfel încât are un grâu de sămânţă de mai mare frumuseţea!

Culturile nu sunt strălucitoare!
Nici vecinul lui de tarla, Şerban Stoica, nu şi-a arătat satisfacţia pentru munca depusă în agricultură. “Culturile nu sunt strălucitoare şi nici nu au cum să fie; grâul nu este ieşit de sub brazdă deloc. Am pus cinci hectare de grâu şi tot atâtea de orz. Eu în total lucrez 50 ha”, ne-a declarat fermierul.
Şerban Stoica s-a apucat de agricultură în urmă cu cinci-şase ani, exact în momentul când s-au făcut retrocedările de teren. Abia a putut să-şi cumpere un tractor U 650; are şi un băiat care îl mai ajută la unele lucrări. În primăvară a hotărât să însămânţeze floarea-soarelui, orzoaică şi porumb. “Terenul este arat, m-a ajutat vecinul meu, că are utilaje agricole performante. De fapt, îmi face toate lucrările, iar eu îi ajut aşa cum pot cu tractorul U 650 la transportul producţiei din câmp”, a explicat Şerban Stoica.

CONSTANTA
O speranţă prinde contur: soiurile de grâu cu înfrăţire în primăvară!
În ferma inginerului Telu Voicu, rapiţa e compromisă pe întreaga suprafaţă de o mie de hectare. “Am întors în toamnă 200 ha şi am semănat grâu, restul de teren de 800 ha îl vom reînsămânţa cu floarea-soarelui la primăvară. La ora actuală, nu ştim cum vor evolua culturile de păioase. Am semănat 2.700 ha de grâu şi 300 ha de orz. Avem şi sole cu plante ceva mai răsărite, însă sporadic! Boabele sunt sub crustă, nu au energia necesară să iasă! Privind în urmă, noi rapiţă am mai întors, dar nu am avut de mulţi ani câmpul aşa de negru la vremea asta! Facem o analiză atunci când pleacă plantele în vegetaţie, la desprimăvărare”, a precizat fermierul constănţean.

“Am avut grâu care a răsărit în februarie!”
Pentru agricultor 2019 este un an de producţie cam urât, “dar asta e, trebuia să vină şi unul ca ăsta! Au mai fost sezoane cu probleme, dar am uitat noi. În anul 2003, am avut grâu care a răsărit în februarie. Bine, a fost producţia medie destul de mică, în jur de 2.000 de kilograme la hectar”, îşi aminteşte.
Inginerul Telu Voicu nu şi-a pierdut speranţa. Este primul an de când a semănat peste 70 la sută din suprafaţa destinată grâului cu soiuri cu înfrăţire în primăvară, care cer o cantitate mai mică de sămânţă. “Am considerat că au producţiile mult mai bune şi indici de calitate superiori. De aceea ne-am propus să pariem pe aceste soiuri, să le extindem în cultură. Sigur, avem în fermă şi genetică românească, nu am renunţat la ea!”, ne-a declarat specialistul constănţean.

MADR VA ACORDA DESPĂGUBIRI?!
La rapiţă sunt probleme, aşa cum este peste tot în ţară. Mare parte dintre fermierii olteni se gândesc să întoarcă culturile, iau în calcul această variantă. “Din câte am înţeles, există un demers din partea autorităţilor – în special a Ministerului Agriculturii – şi se vor constitui comisii la nivel local şi judeţean pentru stabilirea suprafeţelor cu culturi calamitate. Este bine să informăm fermierii să anunţe primăriile sau comisiile locale pentru a putea într-un viitor apropiat să primească şi despăgubiri”, ne-a declarat Ion Păunel.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)