“Am produs circa 7.000 de fire de răsad de roşii pentru a realiza Programul Tomata şi pentru a beneficia de ajutorul de minimis de 3.000 euro. Acum (15 februarie – n.r.) repic tinerele plăntuţe în pahare din plastic şi, peste cel mult o săptămână, le voi planta în solariile deja pregătite. La fermă, lucrăm în familie, eu, soţia mea Maria şi fiul meu Marius”, ne-a declarat cultivatorul “rupt” de muncă după o zi plină în solar.
La sfârşit de februarie, suceveanul aştepta un transport de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău cu seminţe din mai multe specii de plante legumicole, pentru a pune din nou răsadniţa în funcţiune. Avea totul pregătit: pământul, mraniţa, patul germinativ şi substanţele de combatere. De asemenea, avea în plan să mai producă circa 5.000 fire de ardei capia şi alte câteva mii de răsaduri. Aştepta şi sămânţa penru unsprezece soiuri de cartof de la Institutul din Braşov, pentru a-i planta în câmp pe două hectare.

Colecţionarul de plante
Vasile Mătrăşoaie intenţionează să cultive şi în acest an cât mai multe specii de plante, începând cu: sfeclă de zahăr, porumb zaharat, tomate, pepeni galbeni şi verzi, pătrunjel, morcov, sfeclă roşie, vânătă, varză, conopidă, păstârnac, ceapă, castraveţi, fasole şi terminând cu cartoful dulce şi arahidele de la Centrul de Cercetare de la Dăbuleni. {i uite aşa a transformat ferma într-un fel de… Arcă a lui Noe!
Începând din acest an, cultivatorul sucevean nu şi-a mai dorit să înregistreze ferma de legume în sistemul de producţie eco, pentru că – spune el – „trebuie o căruţă de acte şi nu am găsit pe nimeni să umble pentru aşa ceva!”
Vasile Mătrăşoaie a dat de ceva bănuţi, pentru că anul trecut „mulţumită lui Dumnezeu, s-a închis bine!” Legumele lui au avut mare căutare la piaţă. Spre exemplu, ardeiul gogoşar l-a vândut cu 7-8 lei kilogramul, cel gras cu 6-7 lei/kg, roşia, cam tot atât, varza între 0,80 şi 1,5 lei/kg, pepenii verzi – sub un leu/kg, vânăta – 4 lei/kg, morcovul şi ceapa – 4 lei/kg, păstârnacul şi pătrunjelul cu 6 lei kilogramul.
Legumicultorul a avut închiriate două tarabe în Piaţa Centrală din Suceava, la care a vândut soţia sa.

Fermă în plină modernizare
Profitul ceva mai bun faţă de anii anteriori i-a permis să modernizeze spaţiile de producţie. A găsit un constructor serios, Sere Moldova, care i-a demolat solarul cel mare şi i-a ridicat două mai mici pe structură metalică (ţeavă zincată), în suprafaţă de circa 20 de ari. Investiţia îl costă aproape 2 miliarde de lei vechi şi a fost gata într-o săptămână. În doar câteva zile, cu ajutorul Primăriei Dumbrăveni, ferma va fi racordată la reţeaua de alimentare cu energie electrică, iar când vremea o va permite, va începe şi asfaltarea drumului către sat pe o distanţă de şase kilometri.
Aşa că, începutul lunii martie i-a adus lui Vasile Mătrăşoaie o fermă… nouă! Astfel, în vară, va putea organiza, împreună cu o cunoscută companie de seminţe pentru legume, un lot demonstrativ pe tomate şi ardeioase, la care vor fi invitaţi cultivatori de legume din nordul Moldovei.
De asemenea, la acelaşi eveniment va amenaja un spaţiu special unde va expune mare parte dintre creaţiile cercetătorilor de la SCDL Buzău, îndeosebi ale Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii, condus de inimosul om de ştiinţă Costel Vînătoru.

VALERIU TABĂRĂ: ”AM VĂZUT UN LUCRU SENZAŢIONAL DE FRUMOS!”
În urmă cu un an, preşedintele ASAS a vizitat ferma lui Vasile Mătrăşoaie, care organizase un eveniment legumicol. Valeriu Tabără a fost plăcut surprins. „Când am ajuns la Dumbrăveni, am fost de-a dreptul uluit de ceea ce a realizat acest om. Discutând cu dr. Vînătoru (de la SCDL Buzău – n.n), a fost extrem de ascultător, a făcut o expoziţie de plante de legume şi plante medicinale ulei-eterice, o producţie şi un aranjament în solarul acela pe schelet de lemn de excepţie. Eu am fost în multe solarii şi sere şi în ţară, şi afară. Îndrăznesc să spun că am văzut un lucru senzaţional de frumos şi, mai mult, nea Vasile este foarte bine pus la punct”, a declarat fostul ministru al Agriculturii.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)