Când am ajuns în fermă, în zonă căzuse o ploicică de vreo 7 litri/mp. „Dacă se adeveresc buletinele meteo ce anunţă temperaturi de 15-16 grade, în maxim o săptămână voi trece la bilonarea terenului şi voi intra în lucru cu maşina de plantat cartof”, plănuia fermierul.

Noi specii agricole în planul de culturi
Avea toate utilajele pregătite, revizuite, se aprovizionase din timp cu cele necesare: sămânţă, îngrăşăminte şi substanţe fitosanitare. “Este sămânţă extratimpurie. După ce voi recolta, voi înfiinţa vreo 3-4 ha de ardei capia, 2 ha de gogoşari şi 5 ha de roşii. Încerc să introduc în producţie şi alte culturi… mai speciale, pentru că nu mai merge cu cele clasice. De pildă, nu a răsărit grâul. Sunt investiţii mari şi nu producem mai nimic după ele! Aşa că trebuie să mă orientez şi spre alte culturi”, a explicat fermierul giurgiuvean.
Ştefan Muscă exploatează 570 ha. În toamnă a semănat 100 ha de cereale păioase. “Grâul e mic, e prăpădit, de-abia a început să apară pe ici, pe colo. E distrugere mare! Am consumat motorină între 55 şi 58 l/ha numai pe arătură. Şi statul îmi dă 78 l/ha la consum. Am cerut o suplimentare de subvenţie la motorină. Nu am primit nici un răspuns; pentru dl. Daea mai importanţi sunt cormoranii!”, ne-a declarat, niţel oţărât, fermierul.
Producătorul nu mai cultivă rapiţă şi floarea-soarelui, ca să nu mai hrănească sălbăticiunile pădurii, în speţă porcii mistreţi! “Nu pun rapiţă, că am terenul pe baltă şi mi-o fac vraişte mistreţii! Nici floarea-soarelui; am avut-o în cultură doi ani şi mi-au făcut-o praf porcii! Mistreţii vin şi mănâncă şi din porumb, dar floarea mi-au distrus-o mai tare. Încerc să semăn nişte soia prima oară, că este mai măruntă şi am văzut că nu prea stau sălbăticiunile în cultură. Dacă merge treaba, voi pune mai multă soia şi mai puţin porumb!”, a explicat Ştefan Muscă.

“Fiscul aproape ne-a dat pe uşă afară!”
Anul trecut Ştefan Muscă a înfiinţat două cooperative agricole. Prima este pe lapte – „Fermierii Patrioţi Cooperativă Agricolă”. A plecat la drum cu cinci membri fondatori care deţin împreună 300 de animale. “Am depus un proiect pe abator şi, dacă va fi eligibil la plată, mai adun încă 50 de ferme de bovine din jur – 15 în judeţul Giurgiu şi 35 în Teleorman, ferme cărora le fac COP-ul la lapte. Apoi, tot în 2018, am înfiinţat Cooperativa Agricolă Câmpia de Sud, cu profil vegetal. Vrem să depunem un proiect pentru construirea unui siloz de cereale”, a susţinut fermierul giurgiuvean.
În luna ianuarie, au intrat în vigoare modificările la Legea cooperaţiei agricole, care aduce o serie de facilităţi fiscale cooperativelor. “În baza noului act normativ, am mers la Finanţe să le spunem că suntem constituiţi legal într-o cooperativă agricolă şi că suntem scutiţi de taxe şi impozite timp de cinci ani de zile! Nici n-au vrut să audă; spun că nu au norme metodologice, instrucţiuni. Numai că nu ne-au dat pe uşă afară!”, ne-a declarat Muscă.
O altă supărare a fermierului giurgiuvean este legată tot de Fisc. “Am fost la ANAF să cer explicaţii, că o funcţionară mi-a luat banii cu japca din bancă. Mi-a calculat TVA la facturare şi nu la încasare, cum era normal! Eu nu luasem banii pe lapte şi Fiscul se ducea, îmi bloca conturile bancare şi-mi lua banii! Cică aşa-i legea! O ticăloşie maximă!”, a izbucnit Ştefan Muscă.
Oare când or intra lucrurile într-o normalitate?!

DE LA ŢEAPA ACHIZITORILOR, LA ŢEPII TRANDAFIRILOR!
Fermierul creşte şi o sută de vaci cu lapte. “Sunt necăjit că nu am luat banii de circa o sută de zile. Am livrat din luna octombrie şi până acum. După socoteala mea, mai am de primit vreo două miliarde de lei vechi”, şi-a spus păsul fermierul. Întârzierile la plata laptelui, porcii mistreţi şi preţul mic oferit de comercianţi pe producţia de cereale l-au determinat să opteze pentru culturi ceva mai speciale din zona horticulturii.
Îndată ce vremea va permite, fermierul va trece la… trandafiri! Are în cultură două hectare şi în această perioadă trebuie tăiaţi, aranjaţi, întineriţi prin îndepărtarea ramurilor mai bătrâne şi a celor bolnave sau afectate de gerul de peste iarnă.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)