Oamenii de ştiinţă spanioli au studiat rolul proteinei vegetale BAG4 în reglarea procesului de evapotranspiraţie din plante. Aceştia au demonstrat că proteina în cauză are un rol în transportul de potasiu în celulele ocluzive şi, prin urmare, în deschiderea stomatelor, acei pori localizaţi în frunze, pe unde transpiră plantele. Această constatare este deosebit de importantă pentru dezvoltarea culturilor care sunt mai rezistente la condiţiile de secetă. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Plant Physiology.
În cadrul studiului, la care a participat şi Centrul de Biochimie şi Fiziologie Moleculară a Plantelor (BPMP) din Montpellier (Franţa), s-a făcut o analiză a proteinelor care pot interacţiona fizic cu canalul responsabil de reglarea modului în care potasiul intră în celulele ocluzive ale plantei, cunoscute sub numele de KAT1.
„KAT1 este responsabil pentru ca potasiul să intre în celulele ocluzive, ceea ce influenţează direct deschiderea stomatelor şi, în final, transpiraţia plantei. Scopul nostru a fost să ne concentrăm atenţia pe cunoaşterea modului în care transportul de potasiu este reglementat, pentru a-l îmbunătăţi în viitor”, explică Antonella Locascio, cercetător la BPMP.
Pentru a face acest lucru, echipele implicate în proiect au căutat proteine care interacţionează direct cu canalul KAT1, folosind ca plantă model Arabidopsis thaliana (cunoscută sub denumirea populară de gâscariţă), organism folosit deseori în cercetările biologice şi moleculare. „Am făcut un studiu biochimic şi genetic al proteinei BAG4 pentru a evalua interacţiunea ei cu efectul asupra canalului. Din acest studiu, am descoperit că prezenţa acestei proteine îmbunătăţeşte semnificativ transportul de potasiu, contribuind la sosirea acestuia în membrana plasmatică a plantelor”, a explicat Lynne Yenush, o altă cercetătoare implicată în acest studiu.
Concluziile susţin că proteina BAG4 poate deschide uşa către noi strategii de obţinere a plantelor mai rezistente la situaţii de secetă şi mai puţin vulnerabile la acţiunea agenţilor patogeni. „Stomele sunt o structură principală care reglementează eficienţa utilizării apei, precum şi uşa de intrare a multor agenţi patogeni care afectează culturile agricole. Cunoaşterea nivelului molecular şi modul în care este reglementat procesul complex de deschidere şi închidere a stomatelor ne poate ajuta să proiectăm noi culturi rezistente la dăunători şi secetă”, susţin cercetătorii.
