Nicoleta Țepelea spune că a investit ”în scule mulți bani, ca să nu facem mai multe treceri”. În ultimii 5 ani, investițiile în ferma familiei Țepelea s-au cifrat la circa două milioane de euro.
În ferma Nicoletei Țepelea, din Covaci – Sânandrei, județuș Timiș, culturile de toamnă sunt bine dezvoltate. „Avem semănate 1.000 de hectare cu grâu și 550 de rapiță. Conform cartării agrochimice, ni s-a spus că avem foarte mult fosfor, potasiu și azot și trebuie amendat solul, de aceea am fertilizat cu 400 kg/ha de Terracalco, o pulbere de culoare albă pe bază de Calciu pur.
De asemenea, în primăvară vom completa la rapiță cu 300 kg/ha de uree și 150 kg/ha DASA 26.00.00 + 13% Sulf, iar la grâu cu 200 kg/ha de uree și cu tot atâta nitrocalcar”, ne-a declarat fermiera.
NICOLETEI ȚEPELEA: ”PORUMBUL A DEVENIT NERENTABIL”
Familia Țepelea cultivă circa 1900 de hectare de teren, baza constituind semănăturile de toamnă. În primăvară va înființa cultura de floarea soarelui pe 300 de hectare și cea de porumb doar pe 50 ha. Explicația este că în urma schimbărilor climatice, porumbul a devenit nerentabil.
Nicoleta Țepelea: „Obținem producții care să ne satisfacă economic, să ne acopere cheltuielile și să avem profit. Costurile medii pe hectar sunt în jurul a 4.000 de lei, iar în anii normali ne închidem pe 3,5-4 tone la rapiță și floarea soarelui și pe 6,5 -7 tone la cereale.
8 ANI DE LUCRĂRI MINIME
„Folosim de aproape 8 ani sistemul de lucrări minime ale solului: Gruber, disc și semănat. Lucrăm numai cu tractoare de 400 CP și utilaje de înaltă performanță, mărci cunoscute: Väderstad, Case IH și John Deere. Având în vedere că am achiziționat semănători cu pregătire, după recoltat vom lucra cu un Gruber și următoarea trecere va fi semănatul. Deci, vom elimina discuitul la pregătire”, a precizat Nicoleta Țepelea.
Potrivit acesteia, întreaga suprafața destinată culturilor de primăvară este scarificată la 50 cm: ”Vom intra cu un combinator nou cumpărat de la Väderstad și însămânțăm direct. Am investit în scule mulți bani, ca să nu facem mai multe treceri”.
INVESTIȚII DE 2 MILIOANE DE EURO
În ultimii cinci ani, investițiile în ferma familiei Țepelea s-au cifrat la circa două milioane de euro. Pe două contracte de leasing au fost achiziționate o combină, un tractor de 400 CP și un disc greu. Au urmat un proiect de 550.000 euro, implementat anul trecut și cumpărarea unei autopropulsate cu 150.000 euro.
De asemenea, a fost aprobat nou proiect în valoare de 630.000 euro pentru construcția unei capacități de depozitare a cerealelor de 6.000 de tone.
La această dată, în fermă există pe stoc 2.500 de tone de grâu care așteaptă un preț… mișcător!
CITEȘTE ȘI: Nicoleta Țepelea și-a echipat semănătorile de floare și porumb cu roți de compactare metalice.
Citește și: Ce diferențe există între no-till şi minim-till?
- În sistem minim-till, pornirea în vegetație a fost stimulată de lucrarea superficială (maxim 5 cm adâncime), fiind create condiţii mai bune pentru ca seminţele să-și dezvolte sistemul radicular imediat după germinare.
- În parcela no-till a fost observat un număr mai mare de râme tinere faţă de parcela în minim-till, deoarece prin prelucrarea superficială a solului s-au distrus o parte din râme, dar și pentru că resturile vegetale de la floare-soarelui au fost mai puţin „ofertante” comparativ cu resturile de la cultura de soia.
- După 2-3 ani de la implementarea sistemului no-till, vedem că resturile vegetale din cultura premergătoare sunt deja aproape 100% descompuse, pentru că există suficiente râme care le consumă. „După această perioadă, poate să apară un inconvenient: să nu avem suficient material vegetal ca să hrănim toată această diversitate biologică. Și atunci aici trebuie gândit un sistem care să includă o cultură intermediară care să genereze un volum mult mai mare de resturi vegetale, de exemplu sorg zaharat„, a recomandat Jean-Baptiste Hemard.
