Acasă la Nicolae şi Cătălin Uţ am regăsit aceiaşi ardeleni harnici, modeşti şi cumsecade pe care îi ştiam din întâlnirile anterioare de la expoziţia clujeană Agraria. Aici, dragostea de animale se îmbină armonios cu lucrul câmpului şi cu spiritul de familie.

În gospodăria familiei Uţ din Sâmboleni, jud. Cluj, întotdeauna au existat câte 2-3 vaci de lapte, iar din anii `90, pentru a-şi creşte veniturile, Nicolae Uţ a început să îngraşă anual câteva zeci de viţei. Din 2007, fermierul a trecut la un nou nivel şi a cumpărat 30 de vaci adulte.

„An după an, banii din creșterea vițeilor şi din comerțul cu animale i-am reinvestit tot în viţei de lapte, pe care i-am crescut, i-am îngrăşat și i-am vândut. Am avut zece hectare de pământ în proprietate, am luat în arendă şi am mai cumpărat teren. Banii adunați i-am investit în vaci de lapte, teren agricol şi utilaje second-hand, cât am putut. Și aşa am început în 2007 ferma de vaci de lapte. Apoi am tot mărit efectivul cu vițele din ferma proprie. Am lucrat cu tauri de reproducție de la Semtest-BVN Târgu Mureș, cărora nu le fac reclamă, dar consider că au unii dintre cei mai buni tauri de reproducție”, ne-a declarat Nicolae Uţ.

 Odată cu grajdul nou, a crescut efectivul şi producţia

După ce a terminat liceul în 2012, Cătălin, fiul lui Nicolae Uţ, s-a implicat cu normă întreagă în activităţile fermei, iar rezultatele nu au întârziat să se vadă: au construit un grajd nou cu stabulaţie liberă şi sală de muls. Astfel, volumul de muncă manuală din fermă a fost cu mult redus, iar efectivul a crescut.

„Când m-am întors acasă după liceu, încă mulgeam la mână, în fermă şi la pășune. Aveam un efectiv total de 30-35 animale, din care 20 de vaci la muls. Aveam şi atunci producţie bună de lapte, dar nu cum este acum şi, mai ales, o obțineam cu mult efort. Zilnic era mult de lucru pentru scos bălegarul şi furajat în grajdul vechi. Apoi, din 2016, când am făcut noul grajd şi sala de muls, ne-a fost mult mai uşor să mărim efectivul, să lucrăm pe genetică și să facem o producție mai bună pe lapte”, ne-a explicat Cătălin Uţ.

Obiectivul lui Catalin Ut: dublarea efectivului la muls

Ferma de vaci de lapte a familiei Uţ are acum un efectiv total de aproape 100 de animale, din care 48 de vaci la muls şi restul tineret femel, din care 20 de juninci care urmează să fete.

În fermă sunt păstrate doar viţelele, iar viţeii masculi sunt vânduţi la scurt timp după fătare, din două motive:

1. „Vindem tăuraşii micuţi pentru că preţul laptelui a fost relativ bun şi nu se merita să investim lapte în viţei.
2. În plus, nu avem nici spaţiu suficient acum pentru tineret. Ne dorim să construim încă un adăpost pentru tineretul femel și vacile în repaus, pentru că ne dorim să evoluăm şi să creştem efectivul până la cel puţin 80 de vaci la muls”, ne-a explicat Cătălin Uţ.

Performanța se vede în producția de lapte

„Din 2015, după ce am terminat cursul de operator însămânțător, am început să lucrăm pe genetică, să cumpărăm material seminal de la tauri cu valoare mare de ameliorare, de la Semtest-BVN Târgu Mureș, iar acum se văd şi rezultatele. Dacă ai genetică, ai animale performante şi mai mult lapte. Acum nu mai avem vaci la prima fătare cu o producţie medie zilnică sub 22 de litri de lapte”, ne spune Cătălin.

Vacile în lactaţie stau în grajd, restul pe păşune

Vacile în lactaţie sunt întreţinute în grajd, în stabulaţie liberă, cu cuşete de odihnă, pe toată perioada anului şi cu aceeași mâncare, ”adică amestec unic furajer format din siloz de porumb, fân, amestec de cereale şi premix furajer. La păşune, pe timpul verii ies doar vacile în repaus, tineretul şi junincile. Avem o păşune destul de bună, cu sursă de apă”, ne-a spus Cătălin Uţ.

Spre doesebire de vechiul grajd, întreţinerea vacilor în noul grajd este mult mai uşoară. Fiecare membru al familiei Uţ are responsabilităţi şi un program bine stabilit. Mama lui Cătălin este responsabilă pentru muls şi alăptarea viţeilor, iar Cătălin se ocupă de furajare şi curăţenie. Pregătirea amestecului unic furajer se face cu remorca tehnologică, iar furajarea se face o singură dată pe zi, dar cu o cantitate suficientă de furaj pentu ca vacile să aibă mâncare la discreție pe tot parcursul zilei.

Surplus de furaje

Seniorul Nicolae Uţ este „şeful” sectorului vegetal şi al bazei furajere, lucrările câmpului fiind principala lui responsabilitate. Din totalul celor peste 120 hectare de teren agricol şi păşune, circa 24 sunt cultivate cu porumb pentru siloz.

„Pentru ferma noastră, producerea furajelor este foarte importantă şi avem o rezervă suficientă de pe un an pe altul. Avem încă o rezervă serioasă de siloz de porumb de anul trecut şi aproape că nu ar fi trebuit să mai facem siloz anul acesta. La fel şi cu porumbul boabe, ne asigurăm necesarul pentru consumul propriu şi mai avem şi de vânzare, mai ales că nu avem spaţiu pentru depozitare. Lucerna este cealaltă cultură de bază şi mai avem fân de lucernă pentru încă circa 8 luni de aici încolo”, ne-a asigurat Nicolae Uţ.

„Pentru ferma noastră, producerea furajelor este foarte importantă şi avem o rezervă suficientă de pe un an pe altul” ne-a spus Nicolae Uţ.

 Catalin Uţ: ”Suntem la zero, supraviețuim cu subvențiile”

Cu toate că producţia medie zilnică de lapte este de circa 25 litri/cap, în ferma familiei Uţ costurile de producţie sunt foarte aproape de preţul de vânzare al laptelui. „Cu toate că ne producem singuri majoritatea furajelor, suntem la zero. După ce plătim tot ce consumăm în fermă – inputurile, curentul, apa, gazul şi mâncarea la animale, ajungem la zero. La un calcul al venitului lunar modest pentru munca noastră, observăm că supraviețuim cu subvențiile”, ne-a spus Cătălin Uţ.

„Acum suntem cam pe zero. Dacă nu ar fi subvențiile, nu știu dacă s-ar merita, totuși, să ții vaci de lapte” apreciază Cătălin Uţ, fermier în jud. Cluj.

Porumbul mai bine îl investești în animale

Ca în fiecare an, preţul laptelui se schimbă de la un sezon la altul, dar preţul inputurilor a crescut continuu în ultimii ani, ceea ce face ca şi costurile directe şi indirecte din fermă să fie tot mai mari. „Chiar dacă acum suntem pe linia de plutire, pentru ca vacile să producă, trebuie să investeşti continuu în motorină, în sămânță, în erbicide, în furaje, medicamente, consumabile şi multe altele, totul ca să putem ţine vacile şi să menţinem producţia… Practic, iei dintr-o parte și dai în cealaltă parte. Acum nici preţul pentru cereale nu este mare, porumbul este ieftin şi nu se merită să-l vinzi, mai bine îl investești în animale”, ne-a mărturisit Cătălin Uţ cu oarecare amărăciune.

 Cooperativa ajută

Ferma familiei Uţ a devenit membră a Cooperativei Agricole Someş Arieş încă de la începutul activităţii acesteia (2016) şi beneficiază pe cât posibil de toate avantajele pe care le au membrii cooperatori. „Cumpărăm inputuri prin Cooperativă, la fel ca şi motorina şi tot ce folosim pentru animale în general și pentru sala de muls. Majoritatea achiziţiilor le facem prin Cooperativă pentru că avem un preţ mai bun faţă de cel de listă de la furnizori. De asemenea, laptele produs în fermă este vândut prin Cooperativă, pentru că prețul este mai bun şi-i mult mai ușor cu Cooperativa”, ne-a spus Cătălin Uţ.

Două investiții care se lasă așteptate

Atât pentru lucrările agricole din câmp, cât şi în fermă, pentru prepararea furajelor şi curăţenie, Cătălin Uţ are dotarea necesară, tractoare şi maşini agricole. Doar pentru valorificarea superioară a producţiei de lapte ar avea nevoie de echipamentele specifice unei mici unități pentru prelucrarea laptelui. Iar această viitoare făbricuţă pentru producerea brânzeturilor şi un adăpost nou pentru tineret ar ajuta mult la creşterea veniturilor în ferma familiei Uţ.

ACASĂ LA „MISS AGRARIA 2024”

Pe câştigătoarea premiului ”Juninca cu cea mai bună conformație” din rasa Bălţată Românească, la Agraria 2024, am reîntâlnit-o acum în ferma familiei Uţ.

Fiică a taurului Polaroid şi gestantă în 6 luni cu material seminal de la taurul Mustang, „Miss” este şi acum una dintre vacile cele mai îndrăgite din fermă, o vacă blândă şi cu o producţie bună de lapte.

Citeşte şi: Maxinel Oşorhean: genetica performantă este linia de credit a fermei