În ceea ce priveşte reţeaua de socializare, majoritatea celor care le răspund doritorilor de investiţii în agricultură sunt de un pesimism incurabil. Ce-i drept, venit de multe ori din propriile experienţe nefericite. Dar, dincolo de greutăţile inevitabile, de inerţia multor autorităţi locale şi chiar a „binevoitorilor” certaţi cu toată lumea şi chiar şi cu ei înşişi, elanul tinerilor reîntorşi acasă nu trebuie deloc neglijat.
În periplul nostru prin satele României – mai ales de când cu proiectul „Viitor pentru sate” – întâlnim din ce în ce mai mulţi fii ai satului reveniţi acasă pentru a-şi face un rost cu banii munciţi în străinătate.
Cele mai multe dintre noile afaceri sunt agricole. Mulţi au căpătat experienţă „furând” informaţii şi tehnologie de la angajatorii italieni sau spanioli, fără să aibă neapărat studii în domeniu. Doar din munca prestată peste hotare. Dar sunt autodidacţi şi vor să facă ceva în ţărişoara lor! Până la urmă, ei sunt viitorul satelor pe care, la un moment dat, le-au părăsit în căutarea unui loc de muncă mai de Doamne-ajută! Am întâlnit şi primari tineri, mulţi dintre ei veterinari, horticultori sau zootehnişti. Parcă altfel stă treaba în comunităţile lor! Dar, până la urmă, nu trebuie să fii agricultor ca să înţelegi că ocupaţia de bază a comunităţilor rurale a fost şi va rămâne mult timp de-acum înainte – AGRICULTURA!
Îmi scria recent un tânăr fermier, supărat, pe bună dreptate, pe cei care au în mână autoritatea şi puterea deciziei. Micii producători trebuie sprijiniţi să îşi găsească locul pe piaţa de desfacere indiferent din ce zonă a ţării provin. Orice program guvernamental trebuie să fie naţional. Păi dacă tu, stat, susţii înfiinţarea de magazine pentru fermieri, ăsta e un lucru foarte bun! Dar nu o fă selectiv, că bate la ochi! Cred că există suficiente resurse din partea Ministerului şi marfă bună din partea producătorilor care să susţină aceste spaţii absolut necesare. Dacă e pentru toată lumea, atunci să fie pentru toată lumea! Nu trebuie să vă supăraţi atunci când un fermier îşi spune oful şi bate pe la uşi închise cu dreptatea în mână…
Provocare pentru autorităţi. În loc să le închideţi gura (de multe ori, prin legi strâmbe sau prost interpretate) şi să aruncaţi în derizoriu orice şansă a tinerilor care vor să investească în agricultură, ascultaţi-i! Dar pe bune. Şi faceţi ceva concret pentru a-i sprijini. Au bani (şi dacă nu au, riscă şi se împrumută), au iniţiativă şi voinţă, s-au întors acasă. Nu-i mai goniţi cu beţe-n roate şi accese de superioritate. Mâine, poimâine, ei vă vor pune pâinea pe masă!
Nicoleta DRAGOMIR