Studiul, publicat în revista Nature Genetics, are implicaţii importante pentru nutriţia globală şi sustenabilitatea culturilor, mazărea de câmp reprezentând o sursă importantă de proteine pe bază de plante pentru hrana umană şi cea a animalelor.
Cercetarea condusă de profesorii David Edwards şi Jacqueline Batley de la Universitatea din Australia de Vest (UWA) a scos la iveală faptul că genomul bobului de mazăre este mult mai complex în comparaţie cu alte leguminoase. Astfel, structura ADN-ului de mazăre ar cuprinde aproximativ 4.450 milioane de secvenţe genetice.
Cercetările s-au bazat pe concepte de pionierat dezvoltate de Gregor Mendel, un călugăr şi om de ştiinţă din secolul al XIX-lea, care este considerat a fi părintele geneticii moderne. „Mendel a analizat trăsăturile diferitelor soiuri de mazăre, cum ar fi mazărea zbârcită, şi a demonstrat că aceste trăsături au fost transmise de la o generaţie la alta. Mai bine de 150 de ani mai târziu, acum am decodificat genomul de mazăre şi putem începe să înţelegem baza ADN a moştenirii observate de Mendel”, au remarcat cercetătorii implicaţi în acest studiu.
Această cercetare a fost susţinută de către Australian Grains Research and Development Corporation şi Australian Research Council.
