Mătcaşii încep activitatea în solarii - Revista Ferma
3 minute de citit

Mătcaşii încep activitatea în solarii

solarii matca m Mătcaşii încep activitatea în solarii

Aurel Vasilache, legumicultor din bazinul legumicol gălăţean, a avut, anul trecut, o experienţă traumatizantă cu roşiile. „După ce am făcut răsadul şi am plantat firele în solar, plantele au început să moară. S-au îmbolnăvit 20.000 de fire şi am fost nevoit să le scot afară. La analizele de laborator de la Vidra, ni s-a spus că sunt doi viruşi ce se pot transmite şi prin seminţe.

Am stropit cu ce mi-au dat ei, dar nimic! Acum, specialiştii ne spun să ne orientăm spre hibrizi mai puternici la viruşii care ne-au invadat culturile anul trecut. Anul acesta pun castraveţi, cultiv de câţiva ani soiul „Mirabel”. Mi-e frică de roşii, până nu văd ce se mai întâmplă”, a adăugat Vasilache”, a adăugat Vasilache.

Totuşi, se aude că în Matca unii au început să semene chiar şi la jumătatea lunii decembrie! Semn că, în comună, competiţia legumicultorilor este acerbă.

 

Castraveţii au mai „îndulcit” paguba

Anul trecut, a avut mare noroc că a mai avut timp să pună castraveţi în a doua cultură după roşiile virusate. Astfel, fermierul a mai „îndulcit” din pierderi, dacă se poate spune aşa, acestea coborând la numai 150 mil. lei vechi. Per total, anul 2011 a fost slab: multă muncă, cheltuieli mari, preţuri de valorificare mici.

În piaţă, preţurile sunt fluctuante; acum kilogramul de legume poate să coste 2 lei, iar până seara să coboare la 0,5 lei. „Am avut foarte puţin profit, abia dacă mai supravieţuim. Unii, chiar nu ştiu dacă şi-au scos banii, a adăugat Vasilache.

Fermierul are un solar în suprafaţă de 60 ari. Ca să facă unul nou, costă prea mult şi ajunge la peste 1 miliard de lei vechi, dar nu are banii necesari.

Acum pregăteşte solarul, vrea să se încadreze în epoca optimă de semănat, după mijlocul lui ianuarie. Tot atunci îl va încălzi cu sobele cu rumeguş. Până la realizarea răsadurilor, spaţiul de cultură protejată este arat, dezinfectat şi fertilizat cu materie organică. Gunoiul de grajd îl aduce din comunele din jur, mai împrăştie şi dejecţiile de la Avicola, unitatea din comună, dar trebuie aplicate şi alte substanţe, amelioratori de sol, altfel arde pământul.

 

Ziua-muncă: 50 lei, tutun şi udătură

Aurel Vasilache lucrează cu familia, uneori mai ia şi oameni la muncă, atunci când nu dovedeşte. Dar forţă de muncă specializată pentru legumicultură nu găseşti pe toate drumurile. Mai vin zilieri din comunele apropiate. Ziua-muncă în bătătură a ajuns să coste şi 50 de lei, plus două mese, tutun şi udătură.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Foto 1 iStock 1289621751 artbyPixel scaled De ce devin porcii agresivi?

De ce devin porcii agresivi?

Un subiect de maximă actualitate este studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. […]

Citește mai multe știri →