Partea bună este că, în acest an, primăvara a venit mai repede, cu unele perioade scurte de frig, și a permis pășunatul ovinelor și caprinelor într-o perioadă când penuria de furaje a început să afecteze producția de lapte, la mame, și sporul mediu zilnic, la tineret.
EXTENSIV SAU INTENSIV?
Creșterea ovinelor și caprinelor, în țara noastră, este una preponderent extensivă și se bazează pe resursele furajere obținute cu cele mai mici costuri, respectiv pășunatul de masă verde plus resturile vegetale rămase din cultura mare. La capre adăugăm și alte resurse de hrană ca cele reprezentate de vegetația arboricolă prezentă pe pășunile necurățate sau la liziera pădurilor.
Dacă dorim o producție mare de carne și/sau de lapte aplicăm creșterea intensivă dar, în acest caz, ne orientăm spre rase specializate și hrănirea se face numai din stoc. Însă trebuie să ținem cont de faptul că un an agricol cu fluctuații mari de temperatură și precipitații influențează costurile de achiziție ale furajelor și implicit prețul de valorificare al produselor comercializate.
Să ne întoarcem totuși la problema majoră, întâmpinată de crescătorii de ovine și caprine din țara noastră care aplică creșterea extensivă și anume, la organizarea pășunatului cât mai de timpuriu.
CÂND SCOATEM CAPRELE ȘI OILE LA PĂȘUNE?
Scoaterea caprelor și oilor la pășune se recomandă doar atunci când vegetația are o înălțime de cel puțin 8-10 cm și terenul nu este umed. În caz contrar, pășunea este distrusă prin călcare și mai ales prin smulgerea plantelor care nu au rădăcinile suficient de consolidate.
La începutul primăverii, pe timp frumos și teren uscat putem să lasăm animalele la pășune o perioadă scurtă, doar cât să suplimenteze rația pe care o administrăm în adăpost.
O cantitate mare de masă verde ajunsă în rumen determină schimbarea mediului intern (acidității) și duce la diaree, din cauza modificării structurii simbionților ruminali care sunt specifici sortimentului de furaje. Pentru a preîntâmpina aceste neplăceri recomandăm scoaterea oilor și caprelor la pășune doar după un tain de fân și pentru o perioadă care se mărește treptat pe parcurs de o săptămână.
CU CE SUPLIMENTĂM RAȚIA?
Masa verde care crește pe pășune, primăvara, are efect benefic asupra organismului, în special prin mineralele și vitaminele pe care le conține. Mișcarea și acțiunea razelor solare fortifică organismul și întărește imunitatea.
Pe de altă parte cantitatea de lapte muls este cu atât mai mică cu cât animalele se mișcă mai mult pe pășune și consumă energie. Acestă situație se poate întâmpla primăvara, când masa verde are o înălțime mică și este insuficientă cantitativ sau în vară când, din cauza secetei, masa verde nu mai crește și se usucă.
Pentru a înlătura aceste neajunsuri recomandăm înființarea unor pășuni cultivate, irigate, în apropierea adăpostului pentru ca oile și/sau caprele, cu lapte, să parcurgă distanțe scurte și să beneficieze de furaje verzi în cantități suficiente.
Pentru a susține o producție mare de lapte este necesară suplimentarea rației cu un amestec de concentrate pentru că doar masa verde susține nutritiv o cantitate de aproximativ 2-2,5 litri lapte pe zi în funcție de structura pășunii. Suplimentar se administrează 0,5 kg amestec de concentrate pentru a crește producția cu 1,5 litri pe zi. Desigur că aceste cantități sunt orientative pentru că nu există un tip standard de masă verde sau de structură a suplimentului de concentrate iar compoziția chimică a plantelor se schimbă odată cu maturizarea acestora.
CÂT TIMP PETREC CAPRELE RUMEGÂND LA PĂȘUNE?
Unele caracteristici anatomice ale caprelor precum buzele și forma limbii le permit să consume o varietate mare de plante și să fie foarte selective. Datorită buzei superioare extrem de mobilă pot pășuna iarba până aproape de pământ. Mai mult, caprele parcurg distanțe mari la pășune acoperind o suprafață de teren considerabilă în căutarea vegetației care le este pe plac.
Consumul de hrană și rumegarea ocupă cea mai mare parte din rutina zilnică a caprelor. Pe baza unor observații s-a remarcat că timpul ocupat cu pășunatul plantelor este de o treime din zi (30-33%) iar în cea mai mare parte animalele rumegă și se odihnesc. Raportul se poate schimba dacă disponibilul de furaj pe pășune scade și sunt obligate să parcurgă distanțe mari în căutarea hranei.
Comparativ cu oile, caprele au o viteză de consum mai mare, acoperă o suprafață de teren mai întinsă și sunt mult mai selective în ce privește dieta pentru că obișnuiesc să consume puțin dintr-o plantă și preferă partea mai crudă.
CAPRA E PERFECT ADAPTATĂ LA SURSA DE FURAJ!
Unii cercetători spun că preferința caprelor este de 60% arbuști, 30% iarbă și 10% frunze mari. În schimb, oile mănâncă 20% arbuști, 50% iarbă și 30% frunze mari. O plantă sălbatică poate fi consumată în proporție de 34% iar la una erbacee proporția crește la 66% din totalul plantei.
După instalarea secetei, caprele sunt capabile să mănânce plante cu țepi și spini. Au o digestibilitate extraordinară, ceea ce le ajută să consume furaje lignificate și bogate în tanin.
Primăvara masa verde este „crudă”: conține peste 80% apă, ceea ce stimulează producția de lapte!
un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
UȘV Timișoara
ACO Păstorul Crişana
