Tradiţional, semănatul rapiţei începe după 15 august, „dar acum fiecare seamănă în funcţie de ploaie”, ne-a spus Marian Horgoş, expert tehnic al Cooperativei Banat Agro Vest. Chiar dacă majoritatea membrilor Cooperativei şi-au achiziţionat sămânţa de rapiţă, aceştia încă aşeaptă ploia pentru a semăna. „Încă este uscăciune mare, iar cei care au semănat şi-au asumat riscurile. Riscul încă este mare, dacă plouă foarte puţin, adică numai 2-3 l/mp, apa/umiditatea va fi suficientă doar pentru ca rapiţa să încolțească, dar nu o să meargă mai departe” ne-a spus Marian Horgoş.
Idiferent de tehnologie, asigurarea apei rămâne cea mai „arzătoare” problemă a agriculturii. Aşa cum spune Marian Horgoş „apa rezolvă 90% din problemele din agricultură. Dacă ai apă ești un inginer agronom foarte bun. Dacă nu…”
Îngheţurile târzii din primăvără au ajutat rapiţa
Într-un an normal rapiţa creşte mult în primăvară şi ramificațiile pleacă de undeva de la aproape un metru înălţime și sunt scurte. Dar, la rapiţă „producția o face din numărul de ramificații. Ați văzut că anul acesta au fost înghețuri târzii, rapidă a supraviețuit și frigul, în general, a redus talia și produs o lăstărire de la colet foarte puternică. Am mai trecut astfel de exeprienţe” ne-a declarat Marian Horgoş.
Efectul „benefic” al îngheţurilor târzii, dar şi al bunei tehnologii aplicate este recolta bnă de rapiţă realizată pe cele cca. 5500 de hectare cultivate cu rapiţă de către membrii Cooperativei: pe o suprafață de aproape 3000 ha producţia medie a fost de 4500 kg/ha, iar pe alte cca. 2000 ha producţia a fost între 3000 și 3300 kg/ha.
Marian Horgoş: porumbul iasă din asolament
Din cele 16.000 ha lucrate de către membrii Cooperativei, doar 1200 au fost cultivate cu porumb în acest an agricol, din care 370ha sunt irigate. La culturile neirigate producţia de porumb va fi de cca. 3-4 tone/ha şi de maxim 6-7 tone/ha în zonele unde a plouat mai mult.
În aceste condiţii, „tendința este de a reduce tot mai mult suprafata cultivată, poate chiar de a scoate porumbul din rotaţie. Tot mai mulţi fermierii trec pe orz/orzoaică și pe sorg” ne-a spus Marian Horgoş.
Dar și la sorg sunt probleme…
Cu toate că „întotdeauna i-a plăcut sorgul” Marian Horgoş a observat în acest an că şi această cultură suferă de secetă. „La temperaturi de până la 50 de grade toate plantele au de suferit, inclusiv sorgul. Am văzut culturi la care mai mult de jumătate din plante nu au boabe…”
Conţinutul de materie organică din sol scade
Pe lângă problemele legate de secetă şi deficitul de umiditate din sol, de-a lungul ultimilor ani, Marian Horgoş a observat că „de la an la an conţinutul de humus nu creşte, din contră, scade. Asta înseamnă că folosim doar îngrășăminte chimice, fără să creştem materia organică. Se exportă o grămadă de substanțe prin producțiile foarte mari recoltate, unii mai și balotează, disturgem fauna şi microbiologia solului… şi noi nu mai venim decât cu substanţe chimice. Aşa o să jungem ca în curând, în câțiva ani, pământul nostru o să fie steril”. În plus, solul lipsit de materia organică nu mai reţine nici apa.
Marian Horgoş: Nu putem controla preţurile, dar putem reduce cheltuielile
Cu excepţia unui singur sezon, în ultimii 10 ani preţul produselor agricole se menţine la acelaşi nivel. „Noi, fermierii nu putem controla preţurile, dar putem umbla la costuri” a declarat Marian Horgoş. Pentru a reduce costurile, una dintre cele mai simple acţiuni este aplicarea îngrăşămintelor doar după cartare. „Nu mai fac nici o recomandare dacă nu am cartarea solului. Doar așa ştiu că, orice producţie vrei să faci, la rapiță îi mai trebuie atâtea kilograme de azot, atâta de fosfor, etc.” ne-a explicat expertul.
„Facem cartarea deja de 5 ani de zile și, de exemplu, anul trecut am avut 1300 hectare pe care nu am dat nici un gram de îngrășământ, doar amendamente și am avut producții bune” a spus Marian Horgoş.
Această reducere sau eliminare a fertilizării nu trebuie înţeleasă greşti. Membrii Cooperativei nu fac rabat de la tehnologie. Spre exemplu, dacă pe o parcelă există o rezervă suficientă de azot, dar lipseşte potasiu, atunci se intervine doar cu potasiu aşa cum rezultă din analizele de sol. „Dacă există o rezervă în sol este păcat să mai dați suplimentar. Am avut sole cu rezerve de 80kg azot, 110 fosfor şi 400 potasiu, în condiţiile în care aveam nevoie în toamnă de 40-50 kg azot, 80 fosfor şi 220 potasiu. Totodată verificăm pH-ul, calciu, sulful, magneziul, etc.” ne-a precizat Marian Horgoş.
„Fiecare fermieri cred că trebuie să se adapteze deoarece îşi ştie terenul, ce poate şi ce producție vrea să facă” ne-a spus Marian Horgoş.
Cooperativa Banat Agro Vest
Cooperativa Banat Agro Vest are acum 35 de membrii ce lucrează o suprafaţă de peste 16.000 ha. În funcţie de produse, membrii cooperatori tranzacţionează prin cooperativă 75 până la 100% din producţie şi produsele de care au nevoie.
De regulă, în ultimii ani, membrii Cooperativei au făcut contracte futures pentru 30% din producţia potenţială de rapiţă şi pentru cca. 20-30% din producţia de grâu.
Din totalul suprafeţei, anul aceasta cca. 5.700 ha au fost cultivate cu rapiţă, 6.100 ha cu grâu, 1200 ha cu porumb, 700 ha cu soia, 500ha cu floarea soarelui şi alte câteva sute de hectare cu orz, orzoaică, lucernă, cartofi şi altele.
