Adrian Iacob a încheiat campania de recoltat din vară cu o producţie medie de rapiţă de 3 tone/ha şi cca. 6,5 tone de grâu/ha. „Raportat la tehnologia pe care noi o aplicăm în fermă cred că am atins un nivel superior al producției. Apoi, ținând cont de condiţiile climatice și de faptul că am avut câteva furtuni în perioada recoltatului, care ne-au provocat anumite pierderi, nu ştiu ce am mai fi putut face pentru a obţine o producţie mai mare”, ne-a declarat fermierul.

„Campania de vară am încheiat-o destul de bine, raportat la condițiile anului agricol 2024/2025. Lucrăm în strip-till şi raportat la tehnologia aplicată şi la investiţia pe hectar, producţie medie obţinută este mulţumitoare. Din păcate nu reușim să fim pe zero, pentru că, raportat la nivelul investiții totale care îl avem în fermă, cheltuielile indirecte ne urcă costul pe hectar foarte mult” ne-a declarat Adrian Iacob.

Adrian Iacob: „nivelul prețurilor pentru produsele agricole ar fi trebuit să fie puțin mai ridicat”

Adrian Iacob a vândut integral producţia de rapiţă şi acum urmează să livreze grâul. „Din păcate nu putem să depozităm pentru că presiunea datoriilor este destul de mare și nu ne asumăm să apelăm la servicii de creditare pentru eventualitatea că prețul va crește” a spus Adrian Iacob.

Adrian Iacob: am renunţat la porumb în 2021

Adrian Iacob lucrează peste 800 de hectare pe raza comunei Liebling (jud. Timiş) şi a avut în cultură 430 ha cu grâu, 350 ha cu porumb, 150 ha cu soia, câteva zeci de hectare cu floarea soarelui şi doar 12 ha cu porumb. „Pe lângă grâu şi rapiţă, în cultură avem soia și o suprafață destul de redusă de floarea soarelui. Porumb foarte puțin, raportat la suprafața fermei. Am renunțat la cultura porumbului din 2021. Pe terenurile noastre nu avem posibilitatea să irigăm şi în condiţiile ultimilor ani porumbul a fost în pierdere” ne-a declarat fermierul.

Soia este bună premergătoare şi ajută la rotaţie

Chiar dacă este mare iubitoare de apă, soia rezistă mai bine decât porumbul. În plus, aşa cum ne-a spus Adrian Iacob „soia ne lasă terenul mult mai curat pentru următoarea cultură. Apoi avem înmagazinată în sol o doză de azot şi ceea ce o face o foarte bună premărgătoare pentru culturile cerealiere”.

Adrian Iacob: semănăm şi fertilizăm dintr-o singură trecere

Luând în calcul difereţele dintre no-till, minim-till și sistemul clasic cu arătură, Adrian Iacob a ales să lucreze în sistem strip-till. „Acest sistem mixt ne ajută la îmbunătățirea structurii solului şi la reducerea cheltuielilor. Are puțin din fiecare. Primul aspect sesizat este reducerea cheltuielor cu motorina pe unitatea de suprafață. Practic semănăm într-o singură trecere și și fertilizăm. Avem o semănătoare Horsch Focus care ne permite să facem o fertilizare localizată și să semănăm în același timp. Nu facem decât o lucrare superficială a solului imediat după recoltat și apoi intrăm în perioada optimă la semănat” ne-a spus Adrian Iacob.

Totodată, fermierul a observat că viața solului se îmbunătățește de la an la an. ” În perioada în care lucram în sistemul clasic, scarificat, două discuri și așa mai departe, populația de râme era net inferioară față de ceea ce avem în momentul de față. Am convingerea că am ales varianta corectă pe termen lung și sperăm să și prindem termenul ăsta, dar fiind condițiile de piață și conjuntura actuală” spune fermierul.

Rapița este cultura care aduce primii bani în fermă

Rapița este o cultură care, în condiții normale, aaduce profit pentru Adrian Iacob. Fermierul și-a planificat să semene cca. 300-350 de hectare cu rapiță, iar în funcție de condițiile meteo, este posibil să ajusteze ”în sus” suprafața. De asemenea, în toamnă în ferma familiei Iacob vor fi semănate și 450-500 ha cu grâu.

Pentru campania de primăvară mai rămân puține alternative. Este posibil să intre în cultură câteva zeci de hectare cu orzoaică.

Deoarece este o diferență mică între prețul de panificație și cel pentru furaje, la culturile de cereale păioase Adrian Iacob urmărește doar producția, adică cantitatea. ”Probabil din cauza secetei proteina a fost bună, am avut calități bune de panificație. Ne interesează o masă hectolitrică bună și umiditatea” spune fermierul, care, pentru a îndeplini aceste condiții, alege soiuri de grâu intensive și productive.

Puține culturi, rotație scurtă

Chiar dacă rotația scurtă este ”nesănătoasă, în condițiile actuale trebuie să facem profit. O dată la 3 ani ajungem și cu soia pe aproape pe fiecare parcelă, ceea ce ne ajută” afirmă fermierul.

Există puține culturi de primăvară care pot fi introduse în rotație. Fermierul a încercat să cultive sorg, dar nu a fost mulțumit. ”Chiar dacă este o plantă care rezistă mult mai bine decât porumbul, în condiții de secetă și de arșiță, sorgul ne încurcă în asolamente, în rotație. În primul rând că se recoltează relativ târziu, apoi lasă resturile vegetale sunt extrem de multe și sărăcește terenul” a observat Adrian Iacob. De aemenea, comparativ cu un asolament în care intră floarea soarelui, sorgul este un consumator mare de resurse, iar resturile vegetale sunt un rezervor de boli și dăunători, inclusiv șoareci.

Citește și: Strip-till, tehnologia care te ajută să semeni mai devreme