Când am vizitat ferma din Agigea, inginerul Gheorghe Lămureanu era bucuros; înființase cultura de rapiță pe 130 ha și începuse să pregătească și să semene cerealele păioase: 150 hectare de orz și 400 hectare de grâu.
„Terenul se lucrează super bine, pregătim un pat germinativ care să asigure o rată de succes a culturii de cel puțin 70-80 la sută. Acum tractoarele… scriu; fac niște lucrări așa cum ni le dorim noi, agronomii, adevărate pagini de agrotehnică!”, ne-a declarat fermierul constănțean.
OBLIGATIVITATEA SEMĂNĂRII CULTURILOR VERZI – O PROSTIE
La încorporarea culturilor verzi în sol înaintea semănatului, fermierului i-a sărit… muștarul! „E o prostie asta cu obligativitatea semănării culturilor verzi! Am muștarul semănat pe aproape 400 ha, e până aproape de brâu. Nu am arat, am făcut lucrări minime și acuma trebuie să dau de două ori cu discul ca să distrug cultura, s-o încorporez în sol și să semănăm în mulci până la 1 noiembrie. Sunt lucrări complementare, nu mă întrebați ce consum de motorină avem! Anul trecut am ars 32-33 litri/ha, de parcă aș fi lucrat cu tractoarele U 650!”, își exprimă năduful.
MUNCĂ PĂGUBOASĂ
Fermierul susține că impunerea înființării culturilor verzi în anumite situații este muncă păguboasă pentru că subvențiile nu acoperă pierderile pe care le are: „E o risipă”, consideră Gheorghe Lămureanu:
„Păi după ploaie dacă dădeam un disc, ieșea samulastra (otava) și nu mai aveam nevoie să mai semăn și să arunc aproape 20 de tone de sămânță de muștar și rapiță, așa cum s-a întâmplat în sezonul trecut!”
600 MILIOANE DE LEI VECHI BĂGAȚI ÎN PĂMÂNT DEGEABA
Fermierul din Agigea susține că în 2023 a semănat degeaba aproape 600 ha cu culturi complementare, aruncând în pământ în jur de 600 milioane de lei în bani vechi.
CU 8,5 TONE DE PORUMB ABIA DACĂ SE ACOPERĂ CHLETUIALA
Gheorghe Lămureanu este producător de sămânță și obține producții bune pe terenurile irigate. Anul ăsta producția medie de sămânță de orz a fost de 8.500 kg/ha, în condițiile în care a semănat 160 kg/ha, iar lotul de hibridare de porumb de 70 ha a fost udat de 6 ori, cu o cheltuială de cel puțin 1.000 lei/ha numai apa.
Pentru a acoperi costurile la cultura de porumb, ar trebui să obțină o producție de cel puțin 10 tone la hectar. Dacă ar recolta sub 8,5 tine, ar rămâne cu… cheltuială.
„M-am închis pe 9,5 tone/ha; la 56°C în lan nu s-a făcut polenizarea așa de bine, abia de acopăr cheltuiala. Mai bine am obținut la porumbul siloz cultura a doua: peste 40 t/ha. Suntem mulțumiți de precipitații astea. E un un lucru deosebit față de ultimii șase ani foarte uscați, dar cu eficiența economică, cu rentabilitatea stăm foarte prost”, precizează fermierul din Agigea.
Mulțumită irigațiilor, Gheorghe Lămureanu a obținut recolte de 10.500 kg/ha la păioase, 5.500 la floarea soarelui și 9,5 tone la porumb! Vezi cât a investit fermierul în sistemele de irigat!
GRIJĂ PENTRU SOL
Gheorghe Lămureanu ne spune că o atenție desosebită o acordă îmbunătățirii calității solului.
„Avem grijă de sol. Noi în 20 de ani cred că am crescut stratul de humus cu o jumătate de procent. Peste 20% din suprafață o cultiv cu plante proteaginoase, cu mazăre, cu năut, cu lucernă. În fiecare sezon încorporez 7 tone de paie pe hectar.
De asemenea, când am avut ferma de vaci, făceam câte 3-400 tone de mraniță în fiecare an. După ce am vândut animalele, am adus gunoi de la Avicola Ovidiu în platformele din câmp.
În această primăvară, am fertilizat 100 ha cu 1.100 tone de grâu încolțit. Am profitat de faptul că se răsturnase o barjă sârbească pe Canalul Dunăre – Marea Meagră, am cumpărat tot grâul, l-am uscat și l-am încorporat în sol”, subliniază fermierul constănțean.