Lucrări în plantaţiile viticole din sud-estul României - Revista Ferma
6 minute de citit

Lucrări în plantaţiile viticole din sud-estul României

cristina simion m Lucrări în plantaţiile viticole din sud-estul României

Viţa de vie, ieşind din repausul fiziologic, a intrat deja în perioada activă de vegetaţie. În condiţiile meteorologice înregistrate în timpul repausului vegetativ, ţinând cont şi de faptul că viile din podgoriile judeţului Galaţi şi Brăila sunt pe forme de conducere înalte şi semiînalte, s-a verificat viabilitatea mugurilor pentru a putea realiza, ulterior, o tăiere de rodire corectă.


Viabilitatea mugurilor

Ca titlu informativ, putem afirma o viabilitate normală între 93 şi 72%, la soiurile de vin situate pe platouri şi în plantaţiile care au fost bine întreţinute în 2010. Afectate de îngheţ au fost unele soiuri de masă (Victoria, Chasselas dore, Muscat de Hamburg, cu 38-47% viabilitate) sau soiuri de vin din plantaţii care au fost afectate de boli în vara lui 2010 ( Băbească neagră, Fetească albă, cu 44-25% viabilitate).

În podgoria Iveşti, pe plantaţiile situate pe nisipuri se înregistrează probleme an de an, viabilitatea oscilând între 11 şi 36%, la soiuri precum: Cabernet Sauvignon, Riesling italian, Sauvignon, Merlot. Pentru această podgorie, se recomandă utilizarea formei de conducere pe braţe cu înlocuire periodică, podgoria fiind cuprinsă în arealul de cultură protejat.

Pentru plantaţiile amplasate la baza pantei şi aproape de firul văii Chineja (în cazul celor din podgoria Dealu Bujorului) viabilităţile sunt foarte mici, fiind cuprinse între 3 şi 27%, atât la soiurile de vin cât şi la cele de masă.

 

Tăierile de rodire

În luna aprilie, în majoritatea plantaţiilor, încă se mai execută tăieri de rodire, acestea fiind pe sfârşite la producătorii privaţi care deţin suprafeţe mai mari, în timp ce micii producători sunt la începutul lucrării.

În cadrul workshop-ului organizat anul acesta la Staţiunea Bujoru, s-au prezentat soluţii de tăiere diferenţiate pe soiuri şi viabilităţi. Aşadar, se recomandă ca tăierea plantaţiilor afectate de ger să se facă mai la urmă.

Pentru plantaţiile cu viabilitate în proporţie de 50-80% sunt indicate tăierile de compensare totală a ochilor morţi. Se va urmări înlocuirea cordoanelor sau a braţelor cu 1-2 coarde, care să compenseze parţial sau total cordoanele degarnisite. Se vor păstra toate elementele de rod posibile. Pentru butucii cu ochi viabili în proporţie de 25-50%, se vor aplica tăieri de compensare parţială.

 

Limitarea efectelor îngheţului târziu

În condiţiile schimbărilor climatice înregistrate în ultimii ani, e posibil să avem în unele zone îngheţ târziu de primăvară. În 2009, pe 23 aprilie s-au înregistrat -4,2°C, fiind afectaţi lăstarii porniţi deja în vegetaţie, fapt ce a  diminuat producţia de struguri. Pe suprafeţe mari, fenomenul este greu de combătut, însă pe parcele mici se mai poate diminua prin fumigaţii, cu efect mai ales în caz de brumă, la îngheţ fiind discutabil.

Dacă plantaţiile trec prin acest fenomen, se vor distruge lăstarii tineri, vârfurile de creştere şi inflorescenţele, lăstarii secundari pornind în vegetaţie după 20 de zile. Astfel, producţia de struguri va fi compromisă.

Se poate încerca scurtarea coardelor cu 20% din lungimea lor, pentru a forţa pornirea mugurilor secundari şi a celor dorminzi. Se vor reface astfel coardele necesare producţiei de anul viitor.

După terminarea lucrării de tăiat, se revizuiesc mijloacele de susţinere, după care se face palisatul tulpinilor şi coardelor pentru viile conduse pe tulpini, respectiv cercuitul şi legatul coardelor la formele de conducere cu elemente lungi de rod (coarde de 10-12 ochi). Operaţiunea trebuie executată obligatoriu înainte de dezmugurit pentru a preveni scuturarea mugurilor, întârzierea lucrării nefiind permisă.

 

INFO
REPAUS VEGETATIV

Condiţii meteo

• Evoluţia meteorologică. O caracterizare succintă a evoluţiei temperaturilor în perioada de repaus, surprinse de sistemul Agroexpert instalat în trei puncte de lucru diferite în plantaţiile de la SCDVV Bujoru, evidenţiază temperaturi cuprinse între -10°C şi -15,4°C în perioada 28 decembrie 2010 – 5 februarie 2011, după care a urmat o încălzire a aerului până la +9,9°C.

Revenind la perioada anterioară, începând cu 24 ian. a.c. vremea s-a răcit. În intervalul 25 ian. – 4 feb. 2011 temperaturile au scăzut, minima absolută fiind de -20°C în data de 26 ianuarie. Această evoluţie s-a înregistrat în zona de platou.

Pentru viile amplasate pe şes sau foarte aproape de firul văilor de apă, minima absolută înregistrată a fost de -24,2°C.

• Umiditatea solului. Aportul de apă în sol provenită din precipitaţiile înregistrate în perioada octombrie 2010 – martie 2011 a fost de 196,6 mm (1966 mc/ha). Dacă la sfârşitul perioadei de vegetaţie a anului 2010, umiditatea solului era de 1312 mc/ha şi reprezenta 26% capacitatea de apă utilă (CAU), la sfârşitul lunii martie 2011 provizia de apă a solului acumulată în perioada de iarnă a fost de aproximativ 2100 mc/ha, reprezentând 61% din CAU.

Schimbarile climatice din ultimii ani conduc la:
• o tendinţă de creştere a temperaturii aerului;
• reducerea precipitaţiilor, accentuarea agresivităţii şi neuniformitatea repartizării acestora pe perioada de vegetaţie;

• accentuarea secetei atmosferice şi pedologice;
• deşertificare;

• accentuarea fenomenului erozional al solului;
• creşterea cu frecvenţă şi intensitate a fenomenelor extreme (grindină, vijelii, ploi torenţiale, îngheţ timpuriu de primăvară);

• amplitudini mari de temperatură de la o zi la alta sau chiar în cadrul aceleiaşi zile. Spre exemplu, în data de 24 martie 2011 temperatura minimă absolută a fost de -2,5°C şi temperatura maximă absolută de +18,2°C cu o amplitudine de 20,7°C; în 25 martie 2011 minima absolută a fost de -2,6°C şi maxima de +20,4°C , cu o amplitudine de 23°C, iar în 26 martie, o amplitudine de 23,2°C.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →