„Prima solicitare a fost ca irigaţiile să primească energie electrică de la producător, nu de la furnizor, de la băieţii deştepţi care dublează preţul kilwoatului”, a spus preşedintele LUAIR, care estimează costul pompării a 1.000 mc de apă, care deservesc 1-2 ha de cultură, la sume între 300 şi 900 de lei.
„A doua solicitare, privind măsuri de mediu care să combată seceta în sud-estul României, din luna mai până în octombrie, când se instalazează arşiţa, seceta atmosferică şi seceta hidrologică, este ca apa pentru irigat, pentru a menţine culturile în vegetaţie, să fie administrată cu titlu gratuit până la staţia pe care fermierii membrii ai OUAI-ului o adminstrează”, a mai spus Viorel Nica.
Conform datelor prezentate de preşedintele LUAIR, fermierii membri ai organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, care exploatează, în total, 1,2 mil. ha, au reuşit să irige doar 70 mii ha în 2010, faţă de 2009, când au fost irigate peste 600 mii ha, scăderea suprafeţelor fiind cauzată de eliminarea sprijinului financiar pentru energia electrică necesară irigării.
Preşedintele LUAIR se teme că suprafaţa irigată în sud-estul României în 2011 va fi şi mai mică, deoarece, la această dată, nu există nici o speranţă că cele două solicitări, care, susţine Nica, nu afectează bugetul Ministerului Agriculturii, vor primi un răspuns pozitiv.
Acesta susţine că reprezentanţii LUAIR au făcut numeroase demersuri pentru a solicita ajutorul în vederea relansării sectorului de irigaţii din România atât la Ministerul Agriculturii şi la Guvern, cât şi la Comisiile de agricultură din Parlament, urmând să solicite o întâlnire şi cu preşedintele ţării, „care, în campania electorală, a promis agricultorilor ca va sprijini relansarea irigaţiilor”.
“Irigaţiile, una din cele mai mari catastrofe ale României”
“Sistemul de irigaţii este, cu contribuţia mai multor factori, una din cele mai mari catastrofe ale României”, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, citat de AGERPRES, în 24 februarie a.c., la Tulcea.
“În 2010 nu am găsit nici un demers către UE pentru susţinerea domeniului. Lucrăm, acum, la un pachet de măsuri pentru a-l promova la UE pentru a ni se accepta relaţionarea directă cu Mediul şi s-ar putea să reuşim să cuprindem un pachet de măsuri care să fie susţinut financiar”, a spus ministrul Agriculturii, răspunzând, astfel, nemulţumirilor unor fermieri privind lipsa subvenţiilor pentru sistemul de irigaţii.
Suprafeţele cu OMG, mai mari cu 10% în 2010
Culturile cu organisme modificate genetic (OMG) s-au extins cu 10% în 2010 faţă de anul precedent, potrivit unui studiu al organizaţiei internaţionale de promovare a biotehnologiilor vegetale (ISAAA), făcut public luna trecută în oraşul brazilian Sao Paulo, potrivit informaţiilor AFP, preluate de AGERPRES.
Suprafeţele cultivate s-au extins rapid între 1996 şi 2010, a subliniat James Clive, preşedintele ISAAA, potrivit căruia OMG reprezintă “tehnologia agricolă adoptată cel mai rapid în istoria agriculturii moderne”.
Astfel, anul trecut, 15,4 milioane de agricultori din 29 de ţări au cultivat OMG pe o suprafaţă totalizând 148 mil. ha, potrivit ISAAA.
SUA rămân, în continuare, ţara care deţine cea mai mare suprafaţă cultivată cu OMG – 66,8 mil. ha – cu soia, porumb, bumbac, sfeclă roşie şi dovleac din hibrizi transgenici, iar Brazilia se situează pe poziţia a doua, cu 25,4 mil. ha de soia, porumb şi bumbac transgenic, cifră în creştere cu 19% în raport cu 2009, în timp ce aproape jumătate (48%) din suprafeţele cultivate cu OMG se află în ţări în curs de dezvoltare, acestea urmând să depăşească suprafeţele din ţările industrializate în 2015, potrivit ISAAA.
Bursă de cereale la Corabia, din 2013
Lucrările de execuţie pentru clădirea sediului administrativ al Bursei de cereale de la Corabia, prima de acest gen din Oltenia, vor începe în această primăvară, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, citat de AGERPRES, iar bursa trebuie dată în folosinţă până la finalul lui 2013.
CJ Olt a lansat, la 1 martie a.c., la Slatina, proiectul cu fonduri europene “Bursă de cereale în oraşul Corabia”, derulat prin Programul Operaţional Regional, valoarea investiţiei depăşind 8 mil. lei, sumă din care va fi ridicat sediul, un imobil cu mai multe etaje, cu o suprafaţă construită de peste 1.000 mp şi în care vor funcţiona un sediu administrativ, un laborator pentru calitatea cerealelor cu active specifice dezvoltării activităţii de tranzacţionare la bursă şi un laborator pentru certificarea calităţii cerealelor.
“Nu putem vorbi, deocamdată, la noi de o piaţă a cerealelor, deoarece producătorii vând cerealele pe unde pot, sunt foarte mulţi speculanţi şi o bursă a cerealelor ar putea să facă ordine în domeniu, mai ales că la Corabia există tradiţie în comerţul cu cereale, a existat şi un port pentru cereale şi trebuie luat în calcul potenţialul mare reprezentat de comerţul transfrontalier cu cereale prin portul de la Corabia”, a spus preşedintele CJ Olt, care a adăugat că producătorii agricoli vor putea deveni acţionari ai bursei şi că, prin acest proiect, se urmăreşte şi permanentizarea relaţiilor economice transfrontaliere cu partea bulgară.
Tractoarele Valtra, la 60 de ani
Producţia de tractoare Valtra (Valmet) a început imediat după cel de-al doilea război mondial, atunci când fabricile de armament şi motoare de avioane de la Tourula şi Linnavuori au fost convertite la producţia de tractoare agricole. Primele tractoare Valmet 15 au fost produse în 1951. După numai zece ani, Valmet a pus bazele unei fabrici de tractoare în Mogi das Cruzes, Brazilia şi primele tractoare Valmet 360 D au ieşit pe poarta fabricii în decembrie 1960.
În 1979, Valmet a cumpărat de la grupul suedez Volvo BM divizia de tractoare. Primul tractor al filialei suedeze al Valtra a fost produs în 1913. Primul proiect comun Volvo BM Valmet a fost seria 05 de tractoare lansată în 1982.
Fabrica de motoare AGCO Sisu Power din Linnavuori a colaborat de la începuturi cu Valtra. Tractoarele Valtra produse la Suolahti au fost întotdeauna echipate cu motoare AGCO Sisu Power, la fel ca şi ale predecesorilor săi cu Sisu Diesel şi Diesel Valmet.
Acum, la aniversarea a 60 de ani, Valtra, este mândră de rădăcinile sale şi priveşte viitorul cu entuziasm. Valtra este un brand recunoscut la nivel mondial şi, ca parte a AGCO, a câştigat susţinerea unuia dintre cele mai mari grupuri agricole din lume.
ŞTIRI
FNPAR şi Agrostar cer sprijin preşedintelui
FNPAR şi Federaţia Agrostar i-au solicitat preşedintelui Traian Băsescu revitalizarea Comisiei prezidenţiale de agricultură, în vederea întocmirii unei strategii pentru acest sector, dat fiind că “până acum, Ministerul Agriculturii s-a dovedit incapabil să pună la punct o strategie coerentă care să conducă la relansarea agriculturii româneşti”, potrivit iniţiatorilor demersului.
Reprezentanţii celor două federaţii susţin că s-a ajuns în situaţia ca în România anului 2010 să existe circa 3 mil. ha teren arabil nelucrat, în timp ce producţiile medii pe terenurile lucrate sunt de numai 3 tone grâu/ha, aproximativ 4 tone porumb/ha, iar la rapiţă şi floarea soarelui în jur de 1,6 tone/ha.
De asemenea, din aproape 3 mil. ha teren arabil amenajate pentru irigat în 1989, România a reuşit să irige doar 70.000 ha în 2010.
Lipsa unei strategii agricole a făcut ca în ultimii 10 ani peste 500.000 ha să fie vândute străinilor care, în cea mai mare parte, l-au lăsat în paragină, dar şi ca cercetarea agricolă să ajungă în pragul colapsului şi multe specializări din liceele de profil agricol să dispară.
Sindicaliştii ANIF au protestat din nou
Reprezentanţii Uniunii Sindicatelor din Îmbunătăţiri Funciare au pichetat, din nou, la sfârşitul lunii februarie, timp de cinci zile la rând, sediul Ministerului Agriculturii, nemulţumiţi că nu şi-au mai primit salariile din luna decembrie a anului trecut, dar şi de faptul că revendicările lor privind finanţarea activităţii ANIF au fost ignorate, deşi, potrivit liderului sindical Vasilica Blebea, citată de AGERPRES, au primit promisiuni că subiectul va fi rezolvat în şedinţa Guvernului din 23 februarie, lucru care nu s-a întâmplat.
Statul ar putea lucra terenurile goale
Statul ar putea lucra terenurile necultivate ale proprietarilor, în sistem de concesionare, arendă sau închiriere, fără a se schimba destinaţia de proprietate, dacă Guvernul va aproba favorabil această propunere a DADR Timiş, a declarat, recent, directorul DADR Timiş, Tiberiu Lelescu, citat de AGERPRES.
“Nu este vorba despre o naţionalizare sau expropriere, despre luarea pământurilor proprietarilor, ci despre o problemă ce priveşte lucrarea terenurilor rămase în pârloagă de ani de zile, mai ales din zonele colinare şi cele precolinare.
În judeţul Timiş sunt peste 100.000 de hectare de terenuri agricole necultivate, iar în ţară, circa trei milioane de hectare. Aceste pământuri le aparţin unor proprietari în vârstă, care nu le mai pot lucra şi care nu au bani să-şi cumpere utilajele necesare. Ei rămân, în continuare, proprietarii respectivelor suprafeţe şi, eventual, vor primi anumite cote după recoltare”, a explicat Lelescu.
Paul Claxton, director Syngenta în 3 ţări + FOTO PAUL CLAXTON
Paul Claxton, care ocupă, din 2007, poziţia de director general al Syngenta Agro SRL România, va coordona, din 4 aprilie 2011, şi activitatea filialelor Syngenta din Bulgaria şi din Republica Moldova.
Numirea face parte din planul de implementare a noii strategii Syngenta, anunţată la începutul lui februarie 2011, ce are la bază integrarea la scară mondială a activităţilor companiei din domeniul Seminţelor şi Protecţiei Plantelor şi are scopul de a optimiza furnizarea de soluţii către agricultorii din cele trei ţări.
Paul Claxton a urmat Facultatea de Biologie Aplicată din Manchester, Anglia şi a intrat în agri-business în 1974, la firma Sandoz, una dintre precursoarele Syngenta. Are o experienţă bogată în diferite pieţe agricole, din Africa de Sud şi până în Scandinavia.
Siguranţa alimentară, temă la Senat
Comisia pentru Agricultură din Senat vrea să organizeze un eveniment privind siguranţa alimentară. Potrivit vicepreşedintelui Senatului, Ioan Chelaru (PSD), citat de AGERPRES, evenimentul ar urma să se desfăşoare în luna aprilie a acestui an, urmând ca membrii Biroului Permanent al Senatului să decidă, luna aceasta, dacă evenimentul va fi organizat sub forma unui simpozion, a unei şedinţe speciale a Senatului sau a unei moţiuni simple împotriva ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără.
