Poate fi o premieră faptul că oamenii de ştiinţă au ieşit din turnul de fildeş şi au coborât în mijlocul fermierilor. De mult nu s-a mai întâmplat acest lucru, recunoscut şi de cercetătorii prezenţi.
De ce a fost aleasă comuna Matca pentru o astfel de dezbatere, a explicat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia: “Dacă există undeva o capitală pentru legumicultură, aceasta este Matca. Nu există un bazin mai important cu culturi de legume protejate decât Matca. Şi dacă cineva vrea să înveţe ce înseamnă cultură protejată, ar trebui să vină la Matca. Legumicultorii de aici ar trebui să invite agricultorii şi sindicatele din agricultură să vină în schimb de experienţă. Să vadă ce înseamnă preocupare şi implicare în agricultură, în familie”.
Stelian Fuia a fost la Matca şi în februarie, şi a plecat de aici cu foarte multe probleme. „Aş fi vrut să le rezolv pe toate. Aşa cum am promis, l-am luat consilier pe probleme de legumicultură pe Mircea Croitoru, un demn reprezentant pentru mătcaşi – oameni gospodari care-şi ştiu bine interesele”.
467 de mătcaşi vor fi despăgubiţi
În cele 40 de minute cât a stat în localitate, ministrul a purces la un bilanţ cu un pronunţat iz electoral. S-a activat schema de minimis, pentru fermierii afectaţi de vitregiile iernii. După avizarea proiectului de Hotărâre de Guvern, ajutorul se va acorda în conformitate cu regulamentul CE 1535/2007. Cuantumul maxim nu trebuie să depăşească echivalentul în lei a 7500 euro pe beneficiar, adică 33.000 lei.
Persoanele fizice vor primi 18 lei/mp pentru geamuri şi 2,25 lei/mp pentru foliile din plastic. Sumele sunt mai mari pentru celelalte categorii de beneficiari (24 lei/mp pentru geam şi 3 lei/mp pentru folie plastic).
În Matca, de prevederile acestui ajutor de minimis vor beneficia 467 de producători, care au avut o suprafaţă de 50 ha profund afectată de viscol şi de căderile de zăpadă.
Sistem de asigurări „boieresc”, în agricultură
Ministrul Fuia s-a îndreptat cu mânie proletară împotriva … „boierilor”! A celor din „industria asigurărilor”, fiind nevoie de schimbarea legislaţiei în domeniu: “Realitatea este că sistemul de asigurări din România este foarte boieresc, un sistem de asigurări care acordă asigurare acolo unde nu sunt riscuri. Am avut discuţii cu Consiliul de Supraveghere a Asigurărilor pentru că este nevoie de schimbarea cadrului legislativ pentru asigurările în agricultură.
Astăzi, agricultorii, şi mai ales cei mici, nu au acele asigurări, iar cei care le au, sunt puşi şi ei în genunchi de aceleaşi companii de asigurări, care asigură orice risc care nu se poate întâmpla, iar cele care se întâmplă, nu”.
Venituri impozitate diferenţiat
La Ministerul Agriculturii s-au făcut demersuri în procedură pentru modificarea Codului Fiscal, în sensul că veniturile nete impozabile ale legumicultorilor să se facă diferenţiat pe sere, pe solarii. Tot în acest context, ministrul a amintit faptul că maşinile şi utilajele agricole, deja înregistrate, nu trebuie impozitate ca… autoturisme! Era o anomalie ca fiecare combină să aibă rovinieta agăţată la… şnec!
Consilierul ministrului, Mircea Croitoru, a reafirmat public că instituţiile statului – APIA şi APDRP, în loc să înlesnească absorbţia, mai mult împiedică atragerea fondurilor europene. În cursul întâlnirii de la Matca, s-a vorbit despre proiectele pe Măsura 141; în actuala etapă vor fi evaluate 12.000 de dosare depuse, iar celelalte care au rămas din sesiunea trecută vor intra într-o etapă viitoare.
Reprezentanţii organelelor locale au declarat că „Matca trebuie să devină un brand judeţean recunoscut în plan naţional dar şi internaţional”, eforturile concentrându-se, în principal, pe realizarea unei infrastructuri adecvate pentru ca producătorii să-şi poată desface, depozita şi transporta marfa în condiţii optime. Pentru perioada următoare, 2013-2020, în cadrul programelor transfrontaliere există linii de finanţare pentru parcuri agroindustriale şi depozite frigorifice pentru păstrarea legumelor.
Culturile protejate – cea mai ieftină asigurare
Victor Lăcătuş, director ştiinţific ICDLF Vidra, a prezentat un amplu material de sinteză, bine documentat, cu privire la situaţia actuală a producerii legumelor în spaţii protejate. De fapt, a fost o adevărată “ecografie” a stadiului în care se prezintă legumicultura românescă. „Culturile protejate trebuie considerate ca cea mai bună şi mai ieftină asigurare împotriva prejudiciilor climatice” , a spus Victor Lăcătuş. De aceea este imperios necesar ca producţia legumicolă în spaţii protejate să fie mărită.
Centru de multiplicare seminţe, la Matca
În aceeaşi înaltă ţinută, Costel Vânătoru, cercetător ştiinţific II la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legume Buzău, a prezentat ”Hibrizi de tomate şi castraveţi pentru cultură în spaţii protejate”, creaţii ale SCDL Buzău.
Toţi cei care au conferenţiat au subliniat calitatea superioară a legumelor româneşti în comparaţie cu ceea ce se găseşte pe piaţă din importuri şi au fost de acord că trebuie să fie o mai strânsă legătură între cercetare şi producţie, între cercetător şi fermier, „să nu mai întâlnim pe piaţă roşii cu gust de gutapercă!” Şi nu întâmplător s-a cerut ca ICDLF Vidra să ia în studiu crearea unui viitor centru de multiplicare a seminţelor, aici, la Matca!
„Iniţiativa ASAS a fost nemaipomenită, întrucât iniţial nu am avut de gând să avem această dezbatere, la nivel naţional, într-un asemenea cadru, cum s-ar spune în teren. Ceilalţi colegi au insistat să mergem într-un loc unde există o tradiţie. Matca este un brand, deja o zonă cunoscută şi peste graniţele ţării, cred că până la urmă ne-am atins obiectivul cu mici abateri electorale şi … pastorale şi mioritice”, a declarat pentru Ferma Victor Lăcătuş.
În încheierea acestor rânduri redăm concluzia lui Nicolae Ştefan, preşedintele secţiei de Horticultură ASAS, cel care a condus această manifestare: ”Ţara asta blagoslovită de Dumnezeu are capacitatea să producă tot ce-i trebuie!”
PRODUCŢIE FALIMENTARĂ
Am plecat de la o suprafaţă de cultură protejată ce însuma 271 mii ha, care producea circa 4 mil. tone de legume. Astăzi, dacă mai sunt 7 mii de hectare! În perioada 2001-2010, în ţara noastră, producţia medie, în sere şi solarii, s-a cifrat, undeva, la 14,6 tone/ha. „Cine poate crede că se poate trăi cu o asemenea producţie se înşeală. Producţia este falimentară. Dorinţa mea este de a tripla suprafaţa de solarii în România.
Nu vom reuşi, noi, singuri, şi nici cultivatorii. Putem mări suprafaţa de la 7-7.500 ha în prezent la mai mult. În ultimii 20 de ani, nu ştiu dacă am dublat-o! Păi mai trebuie să aşteptăm încă 10 de ani ca să o dublăm?
Nu putem face faţă buglarilor, grecilor, macedonenilor sau altora din vecinătate care au făcut progrese foarte mari în acest domeniu. O să ajungem să luăm nu doar lecţii sau material biologic de acolo, ci şi legume!”, şi-a arătat nemulţumirea Victor Lăcătuş.
