Lipsa informării, ambiguitatea legislativă au creat contextul pentru adâncirea unor disensiuni, acolo unde acestea deja existau.
Grup de producători nerecunoscut de autoritatea locală
În zona Frumușica-Flămânzi, județul Botoșani, există un Grup de Producători înființat în urmă cu șapte ani. Din cauza lipsei de comunicare, la Primăria Frumușica nu este înregistrată nici o structură organizată, abilitată să elibereze avizul consultativ necesar obținerii atestatului de producător, gospodarii de aici fiind nevoiți să meargă 40 de km până la Botoșani după respectivul act. “Ca să vedeți ce a adus legea aceasta și cât sprijin există din partea autorităților pentru Grupul de Producători Fructe și Legume Frumușica, înființat în 2008 și cu aproximativ 300 de membri. Până acum (1 iunie a.c. – n.r) din Frumușica nici un producător nu are aviz de la noi, deși suntem afiliați și la o organizație națională și am depus la Primărie toate actele. Sunând acolo, imediat ce am aflat că oamenii au fost dirijați de acolo către Botoșani, mi s-a răspuns că nu avem documente înregistrate acolo. Cum este posibil ca autoritatea locală să nu își ajute proprii cetățeni? Să zicem că n-ar fi fost complete toate noile acte din dosarul nostru, nu era normal ca Primăria să informeze asociația, să ajute la întocmirea documentației?”, ne spunea Titel Arhip, directorul Grupului de Producători “Fructe și Legume” Frumușica, Botoșani.
De suferit au tocmai producătorii
Producătorii spun că noua lege nu-i prea ne ajută cu nimic, doar că lumea a fost pusă pe drumuri. “Atestatele acestea tulbură lumea. La noi, oamenii nu știu ce și cum să facă, adică unde să meargă întâi, ca să obțină documentele. Avem și o asociație în zonă, dar din câte am înțeles, Primăria nu acceptă ca această asociație să dea avizul (consultativ- n.r,), ci trebuie să mergem la vreo 40 km, la Botoșani, pentru a obține actele. Și totuși, eu de la această asociație am luat actul, iar mai apoi am primit atestatul de la Primărie. Până am lămurit lucrurile cu noile acte, apoi, până am învățat să completez, a durat ceva timp și, în toată perioada, nici nu am vândut din răsadurile mele pentru că mă temeam să nu greșesc și apoi să plătesc pentru greșeală. Deci, am pierdut niște bani și timp. Nu prea am fost informați și nu s-a pregătit prea bine toată schimbarea asta. Eu dacă am de dat unui intermediar, tot lui îi dau și la același preț”, spunea Dumitru Atodiresei, legumicultor din Flămânzi, Botoșani. Fermierul se teme că prin noua lege este posibil să se pregătească noi impozite, pe activitatea reală.
Avizul consultativ al unei asociații cu reprezentare națională
Reprezentanții Primăriei ne-au spus chiar că Legea 145/2014 ar fi putut fi mai bună, în sensul de a nu cere și avizul consultativ al “unora, din altă parte, care nu cunosc realitatea din teren”. “Noi, prin ordinul Primarului din Frumușica, avem o comisie formată din specialiști care verifică la fața locului declarațiile producătorilor și încheie un proces verbal. Ei, din acest moment situația se complică, pentru că intervine acea prevedere cu avizul unei asociații. Noi i-am îndrumat la Camera Agricolă Botoșani, pentru că acolo nu se plătește nimic. Am înțeles că există unele asociații care percep taxe, dar care nu știu ce are omul în grădină. Lucrul acesta este știut numai de Comisia noastră, care a verificat. Știu că există un Grup de Producători aici la Frumușica și cu toată plăcerea i-am agrea, fiind aici, pe loc, dar am înțeles că nu au toată documentația completă. Dacă își fac toate actele, noi nu avem nimic împotrivă”, declara viceprimarul Dumitru Baciu.
Edilul consideră că legea nu e chiar potrivită, pentru că fie ar fi trebuit să lase avizul pe seama celor din Primărie, fie să nu impună afilierea organizațiilor locale la o structură națională, fiindcă nu toate au puterea de a plăti taxele corespunzatoare și, astfel, nu pot fi acreditate. “Nu sunt chiar bine informat, legat de asociația din comuna noastră, dar dacă am trimite oamenii la ei poate că semnătura aceea nu ar fi valabilă și ar fi probleme, așa că îi trimitem la Botoșani chiar în condițiile în care acesta înseamnă timp și cheltuială cu transportul până acolo”, preciza hotărât Dumitru Baciu.
Dincolo de faptul că în satul românesc, dacă altădată solidaritatea umană se manifesta de exemplu prin clacă, astăzi o expresie a ei ar putea fi comunicarea (inclusiv a informațiilor legislative, dacă nu cumva ar trebui să reprezinte chiar obligația autorităților față de aceia care le-au acordat încredere), cazul concret de la Frumușica rămâne unul dintre exemplele care arată cât de importantă este comuniucarea și cooperarea în modul de aplicare a noii legi a pieței produselor agricole.
Petronela COTEA MIHAI,
redactor Radio România Iași
SE POTRIVEȘTE SOCOTEALA MINISTERIALĂ CU CEA DIN TÂRG?
Pe de altă parte, poate că Legea 145/2014 va mai reglementa câte ceva din piață, poate că vor dispărea samsarii. După cum spunea, la Iași, ministrul agriculturii Daniel Constantin, într-un important bazin legumicol din țară, o comună cu trei mii de locuitori avea eliberate opt mii de certificate de producător, astăzi existând doar 450 de atestate de producător și certificate de comercializare, datorită regimului ceva mai strict de eliberare.
Dar, oare, vor scădea și prețurile produselor? Fiindcă, la urma urmei, de ce nu sunt atât de agreați intermediarii?! Pentru că activitatea lor “umflă” în mod exagerat prețurile, cumpărătorul trebuind să plătească mai mult decât dublu pentru ceea ce achiziționa de la samsarii din piețe, nu? Deocamdată, luându-ne după afirmația ministrului agriculturii, statul român pare a fi pe calea cea bună pentru el – adică, reduce numărul celor care nu plăteau taxe pentru activitatea lor comercială. Mai rămâne să vedem că binele apare și în zona populației de rând, producători și consumatori. Mai exact, să vedem că producătorul își vinde marfa mai bine iar, în condițiile eliminării samsarilor, și cumpărătorul va plăti mai puțin pentru marfa pe care o achiziționează de la piață.
