Olanda, o țară mult mai mică, teritorial, decât România, este a doua mare putere agroalimentară comercială a lumii, cu o valoare totală a exporturilor de peste 100 de miliarde de euro pe an!
În același timp, această țară caută soluții pentru prezervarea unui sol și a unei ape curate. Cercetările merg în direcția unei bune gestionări a acestor două resurse naturale, vitale pentru o agricultură competitivă. Ce ne învață olandezii?
GESTIONAREA APEI ȘI SOLULUI
Centrul de Excelență pentru Resurse Educaționale AgroAlimentare și Dezvoltare Durabilă (AgriEdu CEX), în colaborare cu Universitatea de Științe Aplicate Van Hall Larenstein a editat o broșură, în limba română, prin care prezintă câteva exemple de concepte și bune practici implementate în Olanda și la nivel global.
Motivația acestui binevenit demers este aceea că abordarea olandeză în ce privește gestionarea apei și a solului poate contribui la îmbunătățirea peisajului agricol și a rezilienței mediului în România.
În ultima vreme, Țările de Jos se confruntă cu mari provocări legate de apă, de la inundații la deficitul de apă, precum și cu probleme interdependente, cum ar fi surpările de teren, poluarea mediului și schimbările climatice.
De asemenea, calitatea solului olandez a scăzut drastic iar periodic au loc penurii de apă la nivel regional. Acești factori au dus la un angajament din partea guvernului olandez ca toate solurile agricole (1,8 milioane de ha) să fie gestionate în mod durabil până în 2030. Din 2014, olandezii au folosit o abordare specifică pentru gestionarea resurselor naturale.
35 DE SOLUȚII CA RĂSPUNS LA EFECTELE CLIMATICE
În capitolul ”Bune practici pentru adaptarea la/atenuarea efectelor schimbărilor climatice” sunt enumerate mai multe soluții:
- Culturi de acoperire pentru îmbunătățirea umidității și calității solului
- Mulci biodegradabil pentru reținerea umidității și reglarea temperaturii solului
- Practici agroforestiere care îmbunătățesc calitatea solului și conservă apa
- Reducerea compactării solului prin reducerea cultivării mecanice
În total sunt prezentate, pe scurt, 35 de soluții pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice, respectiv atenuarea acestora.
Pentru acoperirea solului sunt recomandate culturile fixatoare de azot: trifoiul, lupinul, facelia, măzărichea. În broșură li se mai spune și ”culturi de îngrășăminte verzi”.
Pentru mulcire este indicată folia biodegradabilă, care nu poluează solul și nu duce la prezența deșeurilor în mediul înconjurător. Folia biodegradabilă este optimă pentru suprafețe mici și pentru sere.
Agrosilvicultura este un alt mijloc de luptă cu schimbările climatice, prin faptul că inhibă vântul și stimulează dezvoltarea polenizatorilor sălbatici.
Aplicarea tehnicilor de combatere integrată a dăunătorilor e o soluție veche la nivel teoretic, dar nouă, pentru mulți fermieri, la nivel practic. Olandezii au dezvoltat niște tehnici de susținere a deciziilor numite pe scurt BOS. Aceste sisteme pot ajuta la detectarea dăunătorilor prin monitorizarea culturilor cu ajutorul senzorilor și al camerelor de luat vederi.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE EXISTĂ!
Practicile sustenabile în activitățile de creștere a animalelor sunt propuse, de asemenea, ca soluții pentru lupta cu schimbările climatice. Reglajul poate fi făcut în ce privește utilizarea apei, prin tehnici sustenabile, care să evite risipa.
Totodată, trebuie avută în vedere și evitarea poluării apei, în urma activității zootehnice, printr-o gestionare adecvată a dejecțiilor. Economisirea apei poate fi obținută și prin utilizarea unor sisteme de irigare automatizate.
O soluție mai greu de aplicat, ținând cont de sensibilități, este stabilirea unui sistem de drepturi de apă pentru a reglementa disponibilitatea apei. Totodată, este avută în vedere și utilizarea sistemelor de captare a apei pentru irigații, o sursă la îndemână fiind apa de ploaie, care poate fi captată și stocată, pentru perioadele de secetă.
Acest fenomen meteo periculos poate fi însă detectat din timp, printr-un sistem de monitorizare, zic specialiștii olandezi, care recomandă în acest scop utilizarea dronelor și a unui sistem de teledetecție.
SEMĂNAT ÎN FUNCȚIE DE PLOI
O altă soluție ar fi înființarea culturilor în perioadele din an în care se așteaptă mai multe precipitații. Aici, fermierii români se mobilizează deja: pariază mai mult pe culturile de toamnă, care pot fi ajutate de precipitațiile din iarnă – primăvară.
Unii fermieri români sunt conștienți de existența schimbărilor climatice. Fermierul Teofil Dascălu, din județul Vrancea, a declarat la un eveniment recent organizat de Ambasada Olandei la București, că ”nu poți avea profit fără să lupți împotriva schimbărilor climatice”.
Tânărul fermier a dat un exemplu personal: ”Am înființat o cultură de acoperire, o cultură de ridiche, care sechestrează azotul și are și o radiculație de 30 de cm. Nu va mai fi nevoie să ar, când voi înființa cultura succesivă. Eu folosesc îngrășământ organic, de la fermele de pui”.
Încet, încet, fermierii români, de altfel receptivi la noile tehnologii, înțeleg și importanța aplicării bunelor practici pentru sol și apă, fiindcă acestea sunt resurse vitale pentru agricultură!
APA ESTE UN SISTEM COMPLEX!
Abordarea olandeză a Deltei (Dutch Delta Approach – DDA) se bazează pe recunoașterea faptului că apa este un sistem complex și că gestionarea adecvată a unui astfel de sistem necesită pregătire, parteneriate și o bună guvernanță.
”Adaptarea DDA pentru folosirea în gestionarea apei și a solului în practica din România ar putea facilita o tranziție mai rapidă de la o abordare fragmentată sectorial la una integrată”, susțin autorii broșurii ”Bune practici olandeze pentru managementul integrat apă-sol cu potențial de aplicabilitate în sectorul agroalimentar din România”.
Plantarea de arbori și arbuști pentru a preveni eroziunea solului și pentru a reține apa este considerată o soluție ușor de aplicat în România.
DIMENSIUNEA MEDIE A FERMELOR ÎN OLANDA
Aproximativ 66% din terenul Țărilor de Jos este folosit în scopuri agricole. Sunt active în jur de 51.000 de ferme, cu o dimensiune medie a fermei de 32 de hectare. Exportul olandez de alimente valorează peste 100 de miliarde de euro pe an! Prin Planul Strategic, fermierii olandezi vor avea la dispoziție 17,5 milioane de euro, în fiecare an, pentru asigurarea recoltelor.
Foto 1: iStock.com/ahavelaar
Foto 2: iStock.com/Cloud-Mine-Amsterdam
Foto 3: iStock.com/Nisangha
