LAPAR s-a retras din Confederaţia ProAgro - Revista Ferma
7 minute de citit

LAPAR s-a retras din Confederaţia ProAgro

img 9317 m LAPAR s-a retras din Confederaţia ProAgro

Consiliul Director LAPAR a considerat că “Adunarea Generală de constituire a Confederaţiei ProAgro, din 27 octombrie 2011, nu a fost bine pregătită, având vicii de respectare a criteriilor de aderare pe care trebuiau să le îndeplinească membrii fondatori”.

Odată cu retragerea, LAPAR a solicitat şi restituirea cotizaţiei de 3.000 de lei.“Noi am avut dosarul complet, dar la celelalte şapte organizaţii fondatoare lipseau documente, însă au zis să le accepte chiar şi aşa, că vor fi completate pe urmă.

Pe noi nu ne-au lăsat nici măcar să vorbim până nu am plătit cotizaţia de membru şi a trebuit să punem, pe loc, trei mii de lei”, ne-a spus preşedintele LAPAR, Nicolae Sitaru. “Am greşit că am mers până în faza alegerilor. Trebuia să ne retragem înainte de vot, când am văzut că sunt nereguli”, a recunoscut Sitaru.

“Trebuia să se retragă de la vot dacă au considerat că nu e reprezentativ ce s-a întâmplat acolo. Mi se pare o neseriozitate să spui, după o lună de zile, după ce ai fost acolo şi ai votat, că nu e în regulă. Dosarele au fost făcute de oamenii lor, sau cel puţin aşa trebuia. Dacă au constatat că nu sunt complete, trebuia să nu fie de acord atunci”, afirmă Daniel Botănoiu, preşedintele Confederaţiei ProAgro.

Reprezentanţii LAPAR acuză şi că “nu s-au făcut suficiente acţiuni de popularizare şi către alte organizaţii profesionale reprezentative la nivel naţional pentru participare”. “Crescătorii de oi încă nu au venit, crescătorii de vaci care au fost prezenţi nu au fost acceptaţi. Ori facem o organizaţie cu forţă, care să cuprindă toate sectoarele, ori doar aşa, de formă, mai bine nu mai facem.

Asta am cerut în primul rând, să fie o organizaţie care să reprezinte măcar o treime din sectorul agricol”, a mai spus Sitaru, care susţine punctul de vedere al LAPAR, că “în componenţa actuală, Confederaţia nu va avea credibilitatea necesară de reprezentare pe care ne-am propus-o, atât pe plan naţional, dar mai ales pe plan internaţional”.

Alternativa iniţiată deja de LAPAR este “o Confederaţie care să coaguleze toate organizaţiile profesionale cu reprezentativitate dovedită la nivel naţional din sectorul agricol, industrie alimentară şi servicii conexe, care să fie reprezentantul profesional al acestora atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cu reprezentare la COPA-COGECA”.

“Am vorbit şi cu crescătorii de păsări, şi cu Claudiu Frânc de la FCBR, a rămas să mai vorbim şi cu Caraş, de la Holstein RO, cu Popescu de la panificaţie, şi cu depozitarii, şi cu Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, să facem din toate organizaţiile existente o organizaţie chiar puternică”, a completat Sitaru. Acesta a mai spus şi că Botănoiu, care are în spate un scandal cu FNPAR, nu ar fi trebuit să candideze la conducerea Confederaţiei, deoarece aruncă o pată de imagine asupra acestei noi structuri.

“Am stat şi am discutat statutul două luni de zile, după care să ne spună, după două luni şi jumătate, că ei vor altceva, deşi doi oameni din Comitetul de Iniţiativă au fost ai lor. Probabil i-a deranjat că nu au câştigat preşedinţia. Poate ei găsesc şi resursele financiare să meargă la Bruxelles”, a mai spus Botănoiu, care a precizat că noua structură pe care o conduce merge înainte, aşa cum şi-a propus.

Ceilalţi membri fondatori ai Confederaţiei ProAgro sunt Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România, Patronatul Român al Cărnii de Porc, Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România, Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli din România, Asociaţia Fermierilor Români, Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă şi Asociaţia Planta Romanica, iar alte organizaţii vor putea adera, pe hârtie, după recunoaşterea de către Tribunal a deciziei de înfiinţare a Confederaţiei.


Agrostar: Probleme rezolvate doar prin unitate

Peste 20 de legumicultori arădeni s-au întâlnit, în 3 noiembrie 2011, la Curtici, cu preşedintele Federaţiei Agrostar, Niculae Ştefan, pentru a discuta problemele cu care se confruntă şi a găsi soluţii pentru rezolvarea acestora.

Principalele probleme, expuse de preşedintele Agrostar şi de cei prezenţi, sunt politicile fiscale şi de piaţă, şi anume lipsa unui preţ minim garantat, TVA-ul mare la produsele agricole, faţă de alte ţări europene, dar şi taxele mari pe care trebuie să le plătească grupurile de producători agricoli, comparabile, aşa cum spunea Niculae Ştefan, cu cele pe care le plătesc producătorii de maşini de lux.

Monopolul comercial deţinut de marile lanţuri de magazine şi grupurile de importatori sunt, de asemenea, probleme grave ale sectorului legumicol, în care evaziunea fiscală a ajuns la 90% din piaţă, potrivit preşedintelui Agrostar. „Importurile şi evaziunea fiscală au ajuns cele mai tari afaceri din România”, declara acesta la începutul lunii, la Timişoara, unde a fost lansată filiala judeţeană a Agrostar.

Federaţia Agrostar are, în prezent, 14 organizaţii judeţene afiliate, care reprezintă interesele producătorilor agricoli din Arad, Argeş, Braşov, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Ilfov, Olt, Prahova, Timiş şi Teleorman. Alte filiale vor fi consolidate până la sfârşitul acestui an şi în Caraş-Severin, Cluj şi Vâlcea.

În judeţul Arad, micii producători agricoli sunt reprezentaţi la nivel sindical de Sindicatul Agricultorilor Banat-Crişana, cu sediul la Curtici, înfiinţat în 2010 şi condus de Ioan Moţ, care este şi preşedintele Grupului de producători Paradisul Legumelor Curtici&Macea.

Sindicatul are, în prezent, în jur de 50 de membri, legumicultori din bazinul legumicol Curtici-Macea şi din zonele Seleuş, Pâncota, Moroda, Iarmata, şi crescători de animale şi producători agricoli din sectorul vegetal, suprafaţa totală exploatată de membrii sindicatului fiind de cca. 400 hectare.

Problemele micilor producători sunt altele decât ale celor mari, iar puterea de negociere este dată de unitate. „Una este să ai în spate o structură de o sută de mii de oameni care te susţine, alta este să te duci să ceri ceva de unul singur”, a explicat preşedintele Agrostar nevoia organizării instituţiilor de reprezentare ale agricultorilor.

Acesta a subliniat şi necesitatea asocierii agricultorilor şi a refacerii filierei de produs, prin investiţii în depozite care să fie ale ale asociaţiilor de agricultori, dar a punctat şi diferenţa dintre grupurile de producători şi organizaţiile sindicale: „Grupul de producători te ajută să îţi vinzi producţia, dar nu te poate reprezenta, de unul singur, în faţa instituţiilor statului atunci când îţi ceri drepturile, iar noi, în România, trebuie să luptăm pentru fiecare brazdă de pământ”, a mai spus Niculae Ştefan.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →