Anul trecut, în Bulgaria, la doi paşi de malul mării şi la mai puţin de un kilometru de graniţa cu România (Vama Veche), am văzut o invazie de cărăbuşei ai cerealelor (Anisoplia austriaca) cum numai în manualele de entomologie agricolă era menţionat. Motiv pentru care în acest articol atrag atenţia asupra acestor dăunători, pe care doar fermierii cu ştate vechi în această meserie îi ţin minte foarte bine.

Invazie masivă într-un câmp aproape de România

Insectele au invadat grâul unui fermier bulgar din regiunea Dobrici. În acea zonă am drum în fiecare an, aşa că ştiu şi succesiunea culturilor de pe sola respectivă. În toamna lui 2018, fermierul respectiv a semănat un soi nearistat de grâu de toamnă, premergătoare fiind floarea-soarelui. Pe toată latura solei cu grâu nearistat (1500 m), paralelă cu perdeaua forestieră, în special pe o lăţime cuprinsă între 5 şi 15 m (uneori 20-25 m) am constatat prezenţa a mii şi mii de cărăbuşei ai cerealelor. A fost pentru prima oară când am văzut aşa ceva, în cei 12 ani de când lucrez în acest domeniu. Am identificat relativ repede despre ce dăunător este vorba, şi anume Anisoplia austriaca. Insectele se hrăneau cu boabele de grâu, dar în acelaşi timp se aflau în proces de copulaţie. Vremea era foarte călduroasă, dar soarele nu ajungea direct în zona unde se aflau cărăbuşeii, fiind umbrit de perdeaua forestieră, aflată de cealaltă parte a drumului.
Insectele consumau atât boabele în pârgă, dar mai ales pe cele aflate în faza de lapte-ceară. Grâul era la maturitatea în pârgă, dar la marginea lanului erau plante mai întârziate fenologic, aflate în faza de lapte-ceară. Aceste plante erau cele mai invadate, am constat prezenţa mai multor indivizi chiar pe un singur spic.

Biologia cărăbuşeilor şi condiţiile de iernare

Cărăbuşeii cerealelor aparţin familiei Scarabeidae, genul Anisoplia. Toate speciile din acest gen au nişte caracteristici comune, cum ar fi forma convexă a corpului, cu o lungime medie de 10-15 mm şi antenele măciucate, cu lamele. În literatura de specialitate autohtonă se menţionează că din genul Anisoplia fac parte patru specii şi anume A. austriaca, A. agricola, A. lata şi A. segetum. În condiţiile ţării noastre, biologia celor patru specii de Anisoplia este relativ asemănătoare, având o generaţie la doi ani, cu excepţia speciei A. segetum, care prezintă o singură generaţie pe an.
Dăunătorul iernează ca larvă de vârsta a doua, în prima iarnă, şi ca larvă complet dezvoltată, într-o lojă, în a doua iarnă. Adâncimea la care larvele cărăbuşeilor cerealelor iernează este de 35-80 cm!

Când şi cum acţionează asupra grâului?

Adulţii rod boabele de grâu (dar şi de secară) aflate în faza de lapte, dar şi în faze mai avansate coacere. Boabele atacate prezintă rosături neregulate la suprafaţă iar în cazul anilor cu invazii, acestea pot fi distruse complet! Cercetări efectuate în ţara noastră de către Paşol (1967) arată că pierderile de recoltă din cauza atacului de A. austriaca pot să varieze între 2 şi 34%. Nu există date mai recente privind pagubele produse de cărăbuşeii cerealelor. În ultimul timp nu au mai fost probleme cu aceşti dăunători în ţara noastră. De asemenea, în literatura de specialitate autohtonă, s-au menţionat situaţii când la marginea lanului de grâu, densitatea populaţiei de insecte a ajuns la 60-80 de adulţi/m2, iar pe un singur spic de grâu, s-au identificat 3-4 cărăbuşei. În Bulgaria, pe un singur spic am văzut şi 6-8 insecte!

Pragul minim de atac cu insecticid

Combaterea chimică a acestui dăunător se realizează la depăşirea pragului economic de dăunare (PED). În cazul celor patru specii de cărăbuşei ai cerealelor, inclusiv Anisoplia austriaca, PED-ul este de 5 adulţi/m2. Trebuie efectuate sondaje în lanul de grâu, cu rama metrică, pe diagonala solei, ca şi pentru ploşniţele cerealelor.

• Dacă la nivelul întregii sole PED-ul a fost depăşit, se recomandă efectuarea unui tratament în vegetaţie.
• Dacă adulţii se concentrează la marginea lanului de grâu, se recomandă efectuarea tratamentelor în vegetaţie doar pe lăţimea de 30-70 m, de la marginea lanului.

Dar, înainte de toate aceste acţiuni, să fim prevăzători!

2 măsuri de prevenţie

Literatura veche de specialitate recomanda:

• respectarea asolamentului, prin includerea în rotaţie a plantelor prăşitoare;
• efectuarea arăturilor de vară care au ca efect distrugerea ouălor şi a larvelor tinere, în proporţie de 60-77%.

Tehnologiile agricole s-au schimbat comparativ cu perioada când se efectuau aceste recomandări. Arătura de vară mai practică într-o proporţie mult mai scăzută, fiind înlocuită cu sistemul de lucrări minime ale solului.

Foto 1 – Adult de Anisoplia austriaca hrănindu-se cu boabele de grâu

Foto 2 – Cărăbuşei ai cerealelor în proces de copulare, pe spicele de grâu

Foto 3 – Adulţi de Anisoplia austriaca pe spicul de grâu (6-8 adulţi/spic).

Foto 4 – Invazie de cărăbuşei ai cerealelor în sola cu grâu a fermierului bulgar

un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea