Mai întâi trebuie să consemnăm un fapt îmbucurăror, după perioade lungi de seceteă, iată că anul agricol 2019 a debutat în tot judeţul Botoşani cu un regim pluviometric care a reuşit să refacă în cea mai mare parte deficitul de umiditate înregistrat pe aproape toate zonele de cultură.

Mai mult de jumătate din rapiţă a fost întoarsă!
“O situaţie cu adevărat serioasă este la rapiţă, pentru că mai bine de jumătate din suprafaţa înfiinţată în anul 2018 a trebuit să fie întoarsă. Fermierii botoşăneni au însămânţat în toamna trecută o suprafaţă de 8.020 hectare. Lipsa umidităţii din sol a făcut ca plantele să răsară cu întârziere sau nici atât. Astfel, cultivatorii de rapiţă au fost nevoiţi să reînsămânţeze parcelele cu culturi de primăvară circa 4.300 hectare”, a susţinut Cristian Delibaş, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană (DAJ) Botoşani, în prima săptămână a lunii mai.
În judeţul din extremitatea nord-estică a Moldovei, programul însămânţărilor de primăvară a prevăzut o suprafaţă ce totalizează 229.131 hectare, dintre care ponderea cea mai mare în structura de producţie o deţine porumbul pentru boabe (46%) cu 105.350 hectare, urmat de plantele de nutreţ (15,90%). De asemenea, semnificativ este faptul că fermierii botoşăneni şi-au propus să cultive floarea-soarelui (17,59 %) şi soia (8,20 %) – ceea ce indică destul de limpede orientarea producătorilor agricoli spre culturi care vor deveni surse financiare constante, intens solicitate de industria procesatoare de profil.
Şeful DAJ Botoşani a apreciat că dotarea fermierilor din Botoşani cu tractoare şi maşini agricole de ultimă generaţie s-a îmbogăţit an de an prin accesarea de către operatorii agricoli a unor măsuri din PNDR, cu efect în creşterea productivităţii şi calităţii în executarea lucrărilor agricole. Astfel, parcul de maşini şi utilaje existent în funcţiune la această dată poate acoperi în totalitate lucrările mecanizate din campaniile agricole ale acestui sezon de producţie.

Atenţie la fertilizarea culturilor
„Concomitent cu însămânţările de primăvară, în toate fermele sunt executate fertilizări faziale la cerealele păioase de toamnă cu îngrăşăminte minerale complexe, îndeosebi pe bază de azot şi potasiu, ţinându-secont de evoluţia vremii. Luând în considerare şi rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracţionarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrăşămintelor cu azot, prin menţinerea unei concentraţii mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu”, a subliniat Cristian Delibaş.
Specialistul a completat susţinând că urmare a faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creştere. În schimb, este indicată utilizarea îngrăşămintelor foliare cu micro şi macroelemente uşor asimilabile, asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriţiei.

Platforma Agricolă Popăuţi 2019
O frumoasă iniţiativă a Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană Botoşani o constituie Platforma Agricolă Popăuţi, aflată la ce-a de-a doua ediţie. Astfel, în imediata apropiere a Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi, pe data de 25 aprilie, specialiştii DAJ Botoşani, în parteneriat cu Staţiunea Popăuţi, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani, SC Agroind Com SRL, precum şi cu producătorii de seminţe: Dekalb, Syngenta, INCDA Fundulea, Pioneer şi KWS, au înfiinţat loturi de prezentare cu hibrizi de porumb şi de floarea-soarelui aclimatizaţi în zona Botoşaniului. Suprafaţa totală este de 10.000 mp. „Platforma Agricolă Popăuţi a ajuns la a doua ediţie. Ne dorim un parteneriat cu furnizorii de inputuri, cu staţiunea Popăuţi şi cu asociaţiile de profil, să vedem evoluţia hibrizilor de porumb şi de floarea-soarelui în condiţii normale de cultură, la care au fost aplicate tehnologii de nutriţie şi de protecţie fitosanitară în mod unitar. Noi monitorizăm evoluţia culturilor şi la final vom face o recoltare şi vom determina atât cantitatea, cât şi calitatea hibrizilor cultivaţi în platforma tehnologică”, a încheiat Cristian Delibaş.

JUDEŢUL CÂNEPII
„La data la care ne aflăm (6 mai a.c. – n.r.) suntem spre finalul campaniei de semănat, care s-a derulat în bune condiţii. Maşinile de semănat mai au câteva zile bune de lucru pe ultimele suprafeţe ce vor fi însămânţate cu porumb, soia şi fasole. Trebuie observat că în structura de producţie sunt poziţionate două culturi ce ocupă o suprafaţă în creştere de la an la an: cânepa industrială şi mazărea pentru boabe”, a precizat sursa citată.
De altfel, judeţul Botoşani este unul dintre cei mai importanţi cultivatori de cânepă autorizată din România. În 2017, s-au înregistrat peste 800 de hectare cultivate cu această plantă tehnică, iar în 2018, mai bine de 700 ha. “Şi anul acesta suprafaţa cultivată cu cânepă fibră de către producătorii agricoli botoşăneni se apropie de cea din anii anteriori, pentru că fermierii au conştientizat beneficiile acestei culturi după ce în Dorohoi s-a pus în funcţiune o fabrică de procesare a cânepii. Noua unitate produce ulei bio şi convenţional, seminţe decorticate, făină şi fibre de cânepă”, a susţinut Cristian Delibaş.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)