Izbicenii, locul de unde ne vine roșia gustoasă - Revista Ferma
5 minute de citit

Izbicenii, locul de unde ne vine roșia gustoasă

izbiceni1111 m Izbicenii, locul de unde ne vine roșia gustoasă

Pe celelalte 4.000 ha se cultivă grâu, rapiță, orz, floarea soarelui și porumb. Mircea Velica – primarul comunei, Monea Aurel și Ion Marin sunt printre cei mai mari fermieri din cultura mare. Toată suprafața are acces la irigații, dar anul acesta nu au prea avut nevoie.

 

La Izbiceni, fiecare familie are un solar

Primarul comunei are solar încă din 1974, adică din primul an după absolvirea Facultății de Agricultură la Craiova. Acum lucrează împreună cu băiatul său – tot inginer agronom -3.000 mp de legume în sistem protejat și peste 25 ha în câmp, aici se include și cultura de pepeni. Este primar de 14 ani, pentru că a înțeles să se implice în dezvoltarea comunității și să-și lase amprenta pentru posteritate. Este un om plin de forță, parcă din ce în ce mai tânăr, deși este născut în 1948 – „o altă generație pașoptistă”. De fapt, este precum un vulcan care clocotește și e gata să erupă în orice clipă. Dacă primarul se mândrește cu realizările obștești, inginerul agronom prezintă cu mândrie solariile moderne, de tip tunel, dotate cu folie de umbrire, în care “cultivă azi soiurile de mâine”. Are o colaborare cu compania americană Seminis (din 2005 a fost achiziționată de Monsanto), care produce și comercializează semințe de legume în peste 120 de țări. 

 

Acum și noi culegem ardeii cu scara

„Când spuneam în 2004 că o să culegem ardeiul cu scara, fermierii spuneau că îi iau de proști. Acum nimeni nu se mai miră de acest fapt. Tehnologia a pătruns în fiecare solar din comună, dar încă nu reușim să ne vindem producția în comun”, spune Mircea Velica (foto).  Fermierii construiesc solarii tip tunel, din țeavă galvanizată, cu proiect, pentru a putea beneficia de asigurări.

Au fost încercări de asociere, cu oarecare impact, dar încă mai sunt multe de făcut în această direcție. Nu au reușit încă să-și facă un depozit pentru legume. Primarul își trece această nerealizare în plan personal, ca pe o vină. Și lipsa asocierii e o vină asumată, deși acum funcționează totuși trei cooperative agricole în comună, cu suprafață mică, deocamdată. „Eu sunt membru în Cooperativa Ecoleg Izbiceni. Îmi exprim speranța că se va adopta reducerea TVA la legume și fructe, asta pentru a încuraja producția fiscalizată, iar pe formele asociative să se primească o subvenție suplimentară, care să poată susține contribuția la sistemul de pensii și de sănătate, ceea ce ar aduce mai ușor legumicultorii în aceste forme de asociere”, ne spune Velica.

 

Al treilea ciclu de producție

Într-o comună cu 500 ha de solarii iată că și Vasile Golgojan – viceprimarul localității – este fermier. Și încă unul de top. „Am 3.000 mp de cultură în spațiu protejat desfășurate în 5 solarii de 7-800 mp. Totul este construit din fondurile mele și în regie proprie. Am accesat doar Măsura 141. O sumă mică, dar foarte bună. Solariile sunt cu folie dublă, prevăzute cu 2 rânduri de manivele ridicătoare, fiecare are centrală termică pe combustibil solid”, ne spune vicele. 

Anul acesta încearcă să obțină a treia producție, mai ales că și-a dotat cele 5 solarii cu instalații termice. În februarie 2013 a pus primul ciclu de tomate și pe 10 iunie a trecut la al doilea ciclu, încheiat pe 20 august. Acum este la al treilea ciclu de producție, de data aceasta a sădit ardei capia. Prima recoltă a dat producții de 1,5 kg/plantă la 12.000 plante/solar. Este vorba de soiurile de tomate Prekos și Paris. În a doua cultură a sădit roșii olandeze Izmir și a obținut o producție de peste 3 kg/plantă. Într-unul din solarii are și un rând cu roșii cherry ciocolatii, care produc tot timpul. Răsadurile le produc ei din semințe certificate cumpărate de la firme de încredere. Într-unul din solarii încearcă și cultura a treia de roșii. Centralele le-a realizat tot în regie proprie și au costat cam 10.000 lei bucata. „Copilul meu lucrează la Romstal, inginer, așa că am beneficiat de specialist gratis”, spune legumicultorul.

A încercat să mărească spațiul de cultură, utilizând niște jgheaburi suspendate. Au dat satisfacție însă doar în prima parte a producției, neavând destul spațiu pe verticală.

Vasile Golgojan a avut un contract cu cooperativa ”Dor de gust”. „Până la urmă, se pare că Agricover a renunțat, dar e adevărat că nici fermierii nu s-au ținut de contracte. Încă nu suntem pregătiți pentru a livra marfă în supermarket. Este nevoie de cooperative. E, de fapt, singura șansă de a rezista concurenței europene, și nu numai”, spune viceprimarul. 

Vasile Golgojan are 65 ani și a absolvit Școala Tehnică Sfântu Gheorghe – Deva. Este viceprimar din 2007 și lucrează pământul de când se știe.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Foto 1 iStock 1289621751 artbyPixel scaled De ce devin porcii agresivi?

De ce devin porcii agresivi?

Un subiect de maximă actualitate este studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. […]

Citește mai multe știri →